Decizia ÎCCJ nr. 12/2024 (HP)Punctul V

V. Punctul de vedere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție cu privire la problema de drept ce formează obiectul sesizării 67. Prin punctul de vedere transmis, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a considerat că sesizarea formulată nu îndeplinește condițiile de admisibilitate. ... 68. Astfel, deși solicitarea aparține unei curți de apel învestite cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, respectiv cu apelul declarat de inculpată, iar problema de drept nu a fost supusă examenului Înaltei Curți de Casație și Justiție, nestatuându-se asupra acesteia printr-o hotărâre prealabilă sau printr-un recurs în interesul legii și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, chestiunea de drept nu îndeplinește condiția potrivit căreia soluționarea pe fond a cauzei să depindă de lămurirea chestiunilor de drept ce fac obiectul sesizării. ... 69. În acest sens, Ministerul Public a menționat că, pe cale jurisprudențială, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție a stabilit mai multe cerințe ce constituie premisele de analiză ale condiției referitoare la existența unei legături între chestiunea de drept supusă interpretării și soluționarea pe fond a cauzei. ... 70. Una dintre aceste cerințe rezultă din Decizia nr. 5 din 10 februarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 183 din 11 martie 2016, prin care s-a statuat că scopul acestei proceduri este de a da dezlegări asupra unor probleme veritabile și dificile de drept generate de interpretarea și aplicarea unor dispoziții legale neclare, echivoce, care ar putea da naștere mai multor soluții. ... 71. De asemenea, s-a stabilit că, în cadrul procedurii hotărârii prealabile, interpretarea urmărește cunoașterea înțelesului exact al normei, clarificarea sensului și scopului acesteia, așa încât procedura prealabilă nu poate fi folosită în cazul în care aplicarea corectă a dreptului se impune într-un mod atât de evident încât nu lasă loc de îndoială cu privire la modul de soluționare a întrebării adresate. ... 72. În acest context, Ministerul Public a apreciat că, referitor la problema de drept ce face obiectul prezentei sesizări, raportat la conținutul și interpretarea dispozițiilor legale incidente în materie, la deciziile obligatorii pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție și la jurisprudența Curții Constituționale, nu există vreo îndoială rezonabilă cu privire la modalitatea de soluționare a întrebării adresate de instanța de trimitere. ... 73. Cu privire la fondul sesizării, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a apreciat că în situația modificării cursului valutar nu ne aflăm în prezența unui caz de aplicare a legii penale mai favorabile deoarece nu este îndeplinită una dintre condițiile esențiale ce determină incidența acestui principiu, și anume ca de la momentul săvârșirii infracțiunii până la momentul judecării definitive a cauzei să existe o succesiune de legi penale. ... 74. Raportul valoric dintre moneda națională și euro nu se circumscrie definiției date de legiuitor legii penale deoarece nu constituie o dispoziție cu caracter penal cuprinsă într-un act normativ, ci reprezintă o cotație stabilită de Banca Națională a României zilnic, pe baza cererii și ofertei pe piața liberă, fără vreo intervenție a legiuitorului. ... 75. Or, atât timp cât cursul valutar se stabilește fără intervenția legiuitorului, un curs ridicat al monedei euro nu are aptitudinea de a modifica norma de incriminare reglementată prin dispozițiile art. 9 alin. (2) și (3) din Legea nr. 241/2005 și nu determină o succesiune de legi penale în timp care să pună în discuție aplicarea principiului legii penale mai favorabile. ... 76. De asemenea, potrivit art. 5 alin. (1) din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, dispoziții prin care legiuitorul a lămurit raportul dintre normele complete și cele completatoare în ipoteza modificării celor din urmă, se reține ca atunci când o normă penală face trimitere la o altă normă determinată, de la care împrumută unul sau mai multe elemente, modificarea normei completatoare atrage și modificarea normei incomplete. ... 77. Prin modalitatea de reglementare, dispozițiile art. 9 alin. (2) și (3) din Legea nr. 241/2005 nu definesc o infracțiune de sine stătătoare, întrucât în structura normei nu este descrisă o faptă distinctă cu o configurație proprie, ci se face trimitere la dispozițiile și pedepsele cuprinse în art. 9 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 care reglementează infracțiunea de evaziune fiscală în forma de bază. ... 78. Faptul că legiuitorul a avut în vedere „criteriul prejudiciului“ la evaluarea gradului de pericol social al faptei este considerat de doctrină o dovadă a caracterului tehnic al infracțiunilor de evaziune fiscală reglementate de Legea nr. 241/2005, dar și a faptului că „principalul scop al reglementării infracțiunilor de evaziune fiscală îl reprezintă, dincolo de aspectul privind protecția interesului general al societății, recuperarea de către stat a creanțelor bugetare“. ... 79. În aceste condiții, s-a apreciat că, prin prevederea referitoare la stabilirea prejudiciului în euro calculat în echivalentul monedei naționale, legiuitorul a intenționat să pună dispoziția de incriminare la adăpost de eventuale devalorizări ale monedei naționale, în scopul de a păstra un just echilibru între gravitatea pericolului pentru bugetul statului creat prin săvârșirea infracțiunii și răspunderea inculpatului. În egală măsură, cursul valutar stabilit de Banca Națională a României reprezintă un instrument pus la dispoziția organului judiciar, dar și a inculpatului pentru a realiza conversia în euro a prejudiciului ce se produce întotdeauna în moneda națională și care există și este cert încă de la momentul săvârșirii infracțiunii, astfel cum a statuat și Curtea Constituțională prin Decizia nr. 258 din 5 mai 2016. ... ...