Decizia ÎCCJ nr. 37/2024 (HP)Punctul VII

VII. Punctul de vedere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție cu privire la problema de drept ce formează obiectul sesizării 179. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a arătat că sesizarea nu îndeplinește condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 475 din Codul de procedură penală, din perspectiva existenței unei chestiuni de drept de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei, condiție ce a fost amplu dezvoltată jurisprudențial prin deciziile Completului pentru soluționarea unor chestiuni de drept în materie penală, fiindu-i atașate, printre altele, cerințe referitoare la limitele sesizării stabilite de instanța de trimitere și la necesitatea ca problema invocată să fie una veritabilă, vizând interpretarea unei dispoziții legale in abstracto, nu rezolvarea unor particularități ce țin de fondul cauzei. ... 180. Ministerul Public a apreciat că în cauză nu sunt îndeplinite aceste două cerințe atașate jurisprudențial condiției de admisibilitate a sesizării. ... 181. Chestiunea de drept cu care Curtea de Apel Târgu Mureș a învestit instanța supremă pune în discuție caracterul obligatoriu și definitiv al hotărârii Curții de Justiție a Uniunii Europene, ce ar putea fi invalidat printr-o hotărâre pronunțată în dezlegarea unei chestiuni de drept de către Înalta Curte de Casație și Justiție. Prin întrebarea formulată, Curtea de Apel Târgu Mureș solicită instanței supreme să soluționeze un potențial conflict între principiul supremației dreptului Uniunii Europene și obligația de a respecta drepturile fundamentale ale omului, însă modul de formulare a întrebării este echivoc, lipsit de precizie, de natură a face imposibilă analizarea condiției de admisibilitate, referitoare la existența legăturii cu cauza a chestiunii de drept puse în discuție și la caracterul determinant pentru soluționarea pe fond a cauzei. ... 182. În acest sens, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a sancționat^5 lipsa de rigoare în stabilirea limitelor sesizării și a decis că modul de formulare a întrebării care i-a fost adresată este unul deficitar, neputându-se stabili, cu certitudine, care este obiectul sesizării, că problema de drept este formulată ambiguu, imprecis, or, caracterul determinant al rezolvării chestiunii de drept pentru fondul cauzei nu poate fi apreciat decât dacă obiectul sesizării este clar stabilit, această obligație aparținând instanței de trimitere. ^5 Decizia nr. 4/2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 255 din 12 aprilie 2017. ... 183. S-a apreciat că dispozitivul Hotărârii Curții de Justiție a Uniunii Europene, pronunțată la 24 iulie 2023 în Cauza C-107/23 PPU, răspunde în mod explicit întrebării formulate de Curtea de Apel Târgu Mureș, stabilind faptul că instanțele naționale sunt, în esență, obligate să lase neaplicată dezlegarea chestiunii de drept privitoare la aplicarea principiului mitior lex în materia întreruperii cursului prescripției, dată prin Decizia nr. 67/2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unei chestiuni de drept în materie penală, în condițiile și limitele stabilite de hotărârea Curții de Justiție. ... 184. Prin reluarea întrebării și adresarea ei de această dată Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unei chestiuni de drept în materie penală, Curtea de Apel Târgu Mureș dorește să supună hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene unei verificări realizate de instanța supremă, aspect care excedează competenței Înaltei Curți de Casație și Justiție în procedura prevăzută de art. 475 și următoarele din Codul de procedură penală. ... 185. Totodată, s-a apreciat că, raportând întrebarea formulată la considerentele încheierii, instanța de trimitere solicită Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală să decidă dacă prin aplicarea dreptului Uniunii Europene, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene pronunțată la 24 iulie 2023 în Cauza C-107/23 PPU, se încalcă drepturile fundamentale ale omului, astfel cum sunt prevăzute în Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și salvgardate prin jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. ... 186. Însă jurisprudența instanței supreme a statuat că o sesizare este inadmisibilă atunci când nu privește interpretarea unei dispoziții legale, ci aplicarea acesteia la circumstanțele speței, atribuție care aparține în exclusivitate instanței de judecată. În acest sens s-a reținut că este necesar ca sesizarea formulată de instanța de trimitere să tindă la interpretarea in abstracto a unor dispoziții legale determinate, iar nu la rezolvarea implicită a unor chestiuni ce țin de particularitățile fondului cauzei^6. ^6Decizia nr. 14 din 12 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 454 din 24 iunie 2015. ... 187. Instanța de trimitere solicită instanței supreme să dea o dezlegare situației juridice concrete specifice fondului cauzei în care s-a realizat sesizarea, respectiv aplicarea în cauza dedusă judecății a principiilor ce decurg din dreptul unional și din Convenția europeană a drepturilor omului și a libertăților fundamentale la care România este parte. Înalta Curte de Casație și Justiție nu este abilitată ca în procedura prevăzută de art. 475 din Codul de procedură penală să se pronunțe cu privire la aplicarea dreptului Uniunii Europene la o speță determinată, cu privire la efectele deciziilor Curții de Justiție a Uniunii Europene sau conformitatea efectelor aplicării dreptului unional cu dispozițiile Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, incidente în cazul concret. ... 188. În concluzie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a reținut că problema de drept nu îndeplinește condiția potrivit căreia soluționarea pe fond a cauzei să depindă de lămurirea chestiunilor de drept ce fac obiectul sesizării. ... 189. În ceea ce privește cererea de sesizare a Curții Europene a Drepturilor Omului pentru emiterea unui aviz consultativ, s-a reținut că, prin raportare la dispozițiile Legii nr. 173/2022 pentru adoptarea unor măsuri necesare punerii în aplicare a Protocolului nr. 16 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, adoptat la Strasbourg la 2 octombrie 2013 și semnat de România la Strasbourg la 14 octombrie 2014, formularea unei astfel de cereri de către instanța supremă, posibilă chiar și în cadrul unei proceduri având ca obiect pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, este ca aceasta să aprecieze că avizul consultativ este necesar pentru clarificarea unor aspecte ale cauzei în vederea pronunțării hotărârii. ... 190. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a întocmit Instrucțiunile pentru implementarea procedurii avizului consultativ prevăzut de Protocolul nr. 16 la Convenție, aprobate la 18 septembrie 2017 și actualizate la 25 septembrie 2023, stabilind că instanțele pot uza de posibilitatea de a formula o cerere pentru emiterea unui aviz consultativ atunci când se pune o problemă nouă de drept în sfera Convenției europene a drepturilor omului sau când aplicarea jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului nu se impune cu evidență în cauza pendinte ori, aparent, este inconsecventă. ... 191. Totodată, prin jurisprudența sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a clarificat sintagma „chestiuni de principiu privind interpretarea ori aplicarea drepturilor și libertăților din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau din protocoalele la aceasta“, stabilind necesitatea ca înainte de a proceda la sesizarea Curții înalta instanță a statului semnatar să aprecieze natura, noutatea și complexitatea chestiunii de principiu, în lumina jurisprudenței Curții în materia dreptului/libertății fundamentale respective^7. ^7 Decizia din 14 decembrie 2020* pronunțată în Cauza P16-2020-001. ... 192. În dezacord cu instanța de trimitere, s-a arătat că întrebarea propusă nu privește conflictul dintre obligația de a respecta Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene în Cauza C-107/23 PPU, pe de o parte, și principiul neretroactivității legii penale mai severe reglementat în art. 7 din Convenția europeană a drepturilor omului, pe de altă parte. Instanța de trimitere nu expune situația juridică concretă de aplicare retroactivă a legii penale mai severe și asimilează înlăturarea principiului aplicării retroactive a legii penale mai favorabile cu aplicarea retroactivă a legii penale mai severe. ... 193. Ministerul Public a opinat că, în materia art. 7 din Convenția europeană a drepturilor omului, Curtea a dezvoltat o jurisprudență statornică prin care, în mod consecvent, a exclus din domeniul de protecție garantat de art. 7 din Convenție normele referitoare la prescripția răspunderii penale, care nu sunt apreciate ca norme de drept penal în sensul art. 7, deoarece nu stabilesc infracțiunile și pedepsele aplicabile^8. ^8 Hotărârea Previti împotriva Italiei, 12 februarie 2013, Cererea nr. 1.845/08. ... 194. În concluzie, s-a apreciat că instanța națională dispune de suficiente repere pentru a decide, în temeiul jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, pe tărâmul art. 7 din Convenție, cu privire la inaplicabilitatea acestui articol, ceea ce face ca emiterea unui aviz consultativ să nu fie necesară, iar cererea formulată, inadmisibilă. ... 195. În ceea ce privește cererea privind sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru pronunțarea unei hotărâri preliminare, Ministerul Public a reținut că dispozițiile art. 267 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene stabilesc competența Curții de Justiție a Uniunii Europene de a se pronunța cu titlu preliminar cu privire la interpretarea tratatelor și cu privire la validitatea și interpretarea actelor adoptate de instituțiile, organele, oficiile sau agențiile Uniunii. ... 196. Curtea de Justiție a Uniunii Europene a statuat că nu aplică ea însăși dreptul Uniunii Europene în cauza pendinte, iar, atunci când se pronunță asupra interpretării sau validității dreptului Uniunii, încearcă să ofere un răspuns util pentru soluționarea litigiului principal, însă instanța de trimitere este cea căreia îi revine sarcina de a deduce consecințele concrete din răspunsul Curții, de aceea interpretarea oferită este in abstracto^9 și a reluat aceste susțineri în Ordonanța Curții, pronunțată în Cauza C-75/23, în temeiul art. 99 din Regulamentul de ordine interioară și de procedură al Curții de Justiție a Uniunii Europene. ^9 Hotărârea Curții din 25 octombrie 2018 pronunțată în Cauza C-413/17, Roche Lietuva UAB, paragraful 43. ... 197. În doctrină s-a menționat că nu poate constitui obiect al acțiunilor preliminare problema conflictului de aplicare dintre normele dreptului intern și dreptul unional, cu rang prioritar^10. ^10 Gyula Fabian, Drept instituțional al Uniunii Europene, Editura Hamangiu, București, 2023, ediția a 3-a, pag. 416. ... 198. În concluzie, s-a apreciat în sensul că, prin întrebarea formulată, instanța de trimitere nu ar solicita Curții de Justiție a Uniunii Europene să interpreteze anumite dispoziții ale dreptului unional, ci să explice modalitatea în care să aplice dreptul Uniunii și dreptul național în lumina deciziei pronunțate în Cauza C-107/23 și, totodată, să soluționeze eventualul conflict dintre efectele aplicării dreptului unional și principiul legalității infracțiunilor și pedepselor, în componenta lui privind aplicarea retroactivă a legii penale mai favorabile, aspect care a fost deja analizat de către Curtea de Justiție în cauzele C-107/23 și C-75/23. ... 199. Cu privire la fondul sesizării, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a arătat că aplicarea Hotărârii Curții de Justiție a Uniunii Europene din data de 24 iulie 2023, pronunțată în Cauza C-107/23 PPU, este general obligatorie, cu privire la dispozitivul și considerentele sale, pentru instanțele naționale care aplică dispozițiile de drept unional interpretate de Curtea de Justiție, aspect subliniat inclusiv prin Ordonanța din 9 ianuarie 2024 din Cauza C-75/23, în virtutea principiului supremației dreptului Uniunii Europene, principiu fundamental care stă la baza întregii arhitecturi europene, asumat de România odată cu aderarea la Uniunea Europeană. ... 200. Înlăturarea efectelor Deciziei nr. 67/2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, ca urmare a aplicării Hotărârii Marii Camere din data de 24 iulie 2023, pronunțată în Cauza C-107/23 PPU, și a Ordonanței din data de 9 ianuarie 2024, pronunțată în Cauza C-75/23, nu lipsește de efecte juridice deciziile nr. 297/2018 și nr. 358/2022 ale Curții Constituționale (Curtea de Justiție a Uniunii Europene menționând, de altfel, explicit în dispozitivul hotărârii și al ordonanței că instanțele naționale nu trebuie să lase neaplicate aceste din urmă decizii). Cele două decizii continuă să își producă efectele juridice ca orice decizie a Curții Constituționale, respectiv de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I, pentru viitor, consecința fiind că, în perioada cuprinsă între 25 iunie 2018 (data primei decizii) și 30 mai 2022 (intervenția legislativă), dreptul român nu prevedea nicio cauză de întrerupere a termenului de prescripție a răspunderii penale. ... 201. Înlăturarea efectelor Deciziei nr. 67/2022 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală determină ca regula creată de deciziile nr. 297/2018 și nr. 358/2022 ale Curții Constituționale (lipsa din legislația română a cauzelor întreruptive de prescripție) să nu se mai aplice retroactiv, ca lege mai favorabilă, situațiilor juridice anterioare datei de 25 iunie 2018. ... 202. Deciziile nr. 297/2018 și nr. 358/2022 ale Curții Constituționale și Decizia nr. 67/2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală relevă un standard constituțional de protecție a principiului legalității, întrucât statuează că normele care reglementează prescripția și actele întreruptive ale cursului prescripției reprezintă norme de drept penal supuse principiului legalității în cele două componente ale sale, referitoare, pe de o parte, la cerințele de previzibilitate și precizie și, pe de altă parte, la regula aplicării retroactive a dispozițiilor penale mai favorabile. ... 203. Acest standard național constituțional în materia principiului legalității este unul superior atât standardului stabilit de art. 49 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, cât și standardului impus de art. 7 din Convenția europeană a drepturilor omului. ... 204. S-a arătat că, atât timp cât art. 7 din Convenție, care reglementează principiul previzibilității legii penale, al neretroactivității infracțiunilor și pedepselor și al aplicării retroactive a legii penale mai favorabile (lex mitior), exclude din domeniul său de aplicare normele care reglementează prescripția în materie penală, similar cu art. 49 din Cartă, executarea de către instanța națională a obligației juridice care îi revine conform Hotărârii din 23 iulie 2023 și Ordonanței din 9 ianuarie 2024, de a înlătura de la aplicare standardul național superior de protecție referitor la aplicarea retroactivă a legii mai favorabile, nu poate avea semnificația unei protecții vădit insuficiente a drepturilor garantate de Convenție. ... ...