Decizia ÎCCJ nr. 115/2024 (HP)Punctul V

V. Punctul de vedere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție cu privire la problema de drept ce formează obiectul sesizării 54. Prin punctul de vedere formulat, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a considerat că sesizarea formulată nu îndeplinește condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 475 din Codul de procedură penală. ... 55. În acest sens s-a apreciat că nu sunt îndeplinite două cerințe atașate jurisprudențial condiției de admisibilitate referitoare la existența unei chestiuni de drept, respectiv cerințele referitoare la limitele sesizării stabilite de instanța de trimitere și la necesitatea ca acea chestiune de drept invocată să fie una veritabilă, care să privească interpretarea unei dispoziții legale in abstracto, nu rezolvarea implicită a unor particularități care țin de fondul cauzei. ... 56. Prin întrebările formulate, instanța de trimitere nu a indicat o normă de drept material sau procesual a cărei interpretare o solicită, ci a făcut referire la aplicabilitatea dispozițiilor diferitelor instrumente internaționale în cauză, respectiv a dispozițiilor art. 7 și 14 din Convenția europeană a drepturilor omului, art. 49 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și a dispozițiilor art. 23 alin. (2) și art. 15 alin. (2) din Constituția României. Prin urmare, în absența unei dispoziții legale invocate, lipsește problema de drept. ... 57. În special, primele două întrebări au caracter vag, imprecis și nu indică dispozițiile din dreptul intern a căror lăsare neaplicată ar fi incompatibilă cu art. 7 din Convenția europeană a drepturilor omului și nici dispozițiile legale care implică existența unui concurs de legi penale în timp. ... 58. În esență, prin întrebările formulate la pct. 1, 2 și 5, se solicită instanței supreme să decidă cu privire la efectele pe care le produce în concret în cauză Ordonanța Curții de Justiție a Uniunii Europene din 9 ianuarie 2024, pronunțată în Cauza C-131/23, și cu privire la conformitatea aplicării în speță a acestei ordonanțe cu dispozițiile Convenției europene a drepturilor omului, ale Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și ale Constituției României. ... 59. Însă conformitatea unei situații juridice cu dispozițiile din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene sau din Convenția europeană a drepturilor omului sau interpretarea dispozițiilor acestora intră în sfera de activități jurisdicționale a instanței sesizate cu judecarea cauzei, nu a instanței supreme care se pronunță cu privire la interpretarea normelor de drept național, pe calea procedurii hotărârii prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept. ... 60. S-a apreciat că efectele deciziilor Curții Constituționale nu pot fi interpretate, în procesul de aplicare a legii, de către alte instituții ale statului, întrucât un atare demers ar genera o știrbire a competenței sale exclusive în materie, iar Înalta Curte de Casație și Justiție nu are competența să se pronunțe în legătură cu efectele deciziilor instanței de contencios constituțional sau să dea dezlegări obligatorii care contravin acestor decizii, fiind invocată în acest sens jurisprudența Înaltei Curți și a Curții Constituționale. ... 61. În ceea ce privește întrebarea nr. 3, aceasta nu relevă o veritabilă problemă de drept, apreciind că răspunsul se regăsește explicit formulat în conținutul Ordonanței Curții de Justiție a Uniunii Europene din 9 ianuarie 2024, pronunțată în Cauza C-131/23, dar și al Hotărârii Curții - Marea Cameră din data de 24 iulie 2023, din Cauza C-107/23 PPU Lin. Instanța europeană a statuat, cu forță obligatorie, cu privire la existența în România a unui risc sistemic de impunitate referitor la infracțiunile de corupție, ceea ce scutește instanța națională, sesizată cu o situație identică, să realizeze aprecieri proprii cu privire la acest aspect, instanța fiind ținută să decidă pe baza elementelor de interpretare furnizate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene doar dacă speța sa concretă se încadrează printre cele care intră în sfera de aplicare a ordonanței. ... 62. Referitor la întrebarea nr. 4 s-a apreciat că instanța de trimitere nu solicită instanței supreme să interpreteze o dispoziție de drept, ci solicită să interpreteze dispozițiile Constituției referitoare la separația puterilor în stat și la competențele constituționale ale autorităților statului, însă, conform dispozițiilor art. 142 alin. (1) din Constituție, Curtea Constituțională are drept atribuție interpretarea dispozițiilor constituționale, inclusiv a celor referitoare la competențele autorităților statului, iar nu Înalta Curte de Casație și Justiție, în procedura hotărârii prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept. ... 63. Cu privire la fondul sesizării, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a apreciat că aplicarea Ordonanței din data de 9 ianuarie 2024 și a Hotărârii Marii Camere din data de 24 iulie 2023, pronunțate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, sunt obligatorii pentru instanțele naționale sesizate cu o situație juridică dintre cele abordate prin cele două acte jurisdicționale. Obligativitatea aplicării hotărârilor derivă din principiul supremației dreptului Uniunii, asumat de România odată cu aderarea la Uniunea Europeană. ... 64. Înlăturarea efectelor Deciziei nr. 67/2022 determină ca regula creată de deciziile nr. 297/2018 și nr. 358/2022 ale Curții Constituționale, respectiv lipsa din legislația română a cauzelor de întrerupere a cursului prescripției răspunderii penale, să nu se mai aplice retroactiv, ca lege penală mai favorabilă, situațiilor juridice anterioare datei de 25 iunie 2018. ... 65. Ambele instanțe europene au stabilit, prin jurisprudența lor, că normele care reglementează prescripția în materie penală nu intră în domeniul de aplicare al principiului legalității, astfel cum acest principiu este reglementat atât de cartă (Hotărârea din 8 septembrie 2015, Taricco și alții, C-105/14, pct. 54-57), cât și de convenție (Hotărârea Previti împotriva Italiei, 12 februarie 2013, Cererea nr. 1.845/08, Hotărârea Ruban contra Ucrainei din 12 iulie 2016, Cererea nr. 8.927/114). ... 66. Prin Hotărârea din data de 24 iulie 2023 (paragrafele 108-115), Curtea de Justiție a Uniunii Europene a realizat deja o analiză a art. 49 din cartă (și, implicit, a art. 7 din convenție) și a stabilit, în esență, că, întrucât normele care reglementează prescripția în materie penală nu intră în domeniul de aplicare al art. 49 alin. (1) din cartă, neaplicarea standardului național superior de protecție menționat nu aduce atingere nici principiului previzibilității, preciziei și neretroactivității infracțiunilor și pedepselor, nici principiului aplicării retroactive a legii penale mai favorabile (lex mitior), astfel cum sunt garantate la art. 49 alin. (1) din cartă (care este echivalentul art. 7 din convenție). ... 67. S-a susținut că dreptul la nediscriminare prevăzut de dispozițiile art. 14 din Convenția europeană a drepturilor omului nu are o existență independentă, fiind necesar ca situația juridică sesizată ca discriminatorie să intre în sfera de aplicare a unuia sau mai multor drepturi fundamentale prevăzute de convenție. Or, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a exclus problema normelor privind prescripția răspunderii penale din sfera de aplicare a art. 7 din convenție, motiv pentru care nu este atrasă nici aplicabilitatea art. 14 din convenție. ... 68. Ministerul Public a apreciat că Ordonanța din 9 ianuarie 2024 și Hotărârea Marii Camere din 24 iulie 2023, pronunțate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, conțin toate elementele necesare care să permită instanței de trimitere să le aplice în cauza concretă, inclusiv aspectele referitoare la noțiunile de „risc sistemic de impunitate“ și „număr semnificativ de cauze“, noțiuni reținute deja de Curtea de Justiție a Uniunii Europene ca fiind incidente în România, în cauzele de corupție (paragraful 69 din ordonanță) și în cauzele privind infracțiunile de fraudă gravă care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii (paragraful 91 din hotărâre), în special, în cauzele a căror complexitate impune efectuarea unor cercetări mai îndelungate de către autoritățile penale. ... ...