Decizia ÎCCJ nr. 40/2023 (HP)Punctul VII

VII. Punctul de vedere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție cu privire la problema de drept ce formează obiectul sesizării 92. Ministerul Public a transmis faptul că sesizarea este inadmisibilă, deoarece nu este îndeplinită condiția ca de lămurirea chestiunilor de drept să depindă soluționarea pe fond a cauzei în care au fost invocate. ... 93. În ceea ce privește prima întrebare s-a arătat că nu îndeplinește condiția noutății, deoarece a fost lămurită prin Decizia nr. 67/2022 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală și nu reprezintă o chestiune de drept veritabilă, deoarece nu se urmărește obținerea unei interpretări in abstracto a unor dispoziții legale determinate, o dezlegare cu valoare de principiu, ci lămurirea unor chestiuni de fapt, specifice cauzei în care a fost ridicată. ... 94. S-a menționat că, deși chestiunea de drept invocată pare a pune în discuție dovezile ce pot fi invocate în sprijinul contestației în anulare, întemeiată pe efectele deciziilor Curții Constituționale nr. 297/2018 și nr. 358/2022, în realitate, nu reprezintă decât o reiterare a aspectelor tranșate prin Decizia nr. 67/2022 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală. ... 95. S-a apreciat că problema de drept ridicată de instanța de trimitere pune în discuție efectul deciziilor Curții Constituționale nr. 297/2018 și nr. 358/2022 asupra cauzelor definitiv soluționate, ulterior publicării Deciziei nr. 297/2018 și până la publicarea Deciziei nr. 358/2022, și posibilitatea formulării unor contestații în anulare în aceste cauze, chestiuni ce au fost lămurite de Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Decizia nr. 67/2022 pronunțată de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală. ... 96. În privința celei de-a doua întrebări s-a arătat că nici aceasta nu îndeplinește condiția noutății, deoarece problema de drept a fost lămurită prin aceeași Decizie nr. 67/2022 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală. ... 97. Deși formulată prin raportare la identificarea legii penale mai favorabile, ca efect al pronunțării Deciziei nr. 297/2018 a Curții Constituționale și a incidenței cauzei de încetare a procesului penal, această problemă de drept nu reprezintă decât o reiterare a aspectelor tranșate prin Decizia nr. 67/2022 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, dezlegarea dată de instanța supremă în cel de-al doilea punct al deciziei fiind aplicabilă și cu privire la această chestiune de drept. ... 98. S-a arătat că erorile de procedură ce pot justifica exercitarea unei contestații în anulare sunt strict reglementate, iar calea extraordinară de atac este supusă unui formalism ridicat, putând fi exercitată numai în condițiile procedurale strict reglementate de Codul de procedură penală. Făcând trimitere la Decizia nr. 10/2017 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, prin care s-a stabilit că, în interpretarea dispozițiilor art. 426 lit. b) din Codul de procedură penală, instanța care soluționează contestația în anulare nu poate reanaliza o cauză de încetare a procesului penal, dacă instanța de apel a dezbătut și a analizat incidența cauzei de încetare a procesului penal, precum și la considerentele Deciziei nr. 67/2022 care au menținut interpretarea realizată prin decizia anterior menționată, s-a conchis că omisiunea instanței de a identifica toate legile aplicabile de la data săvârșirii infracțiunii până la data condamnării, ca urmare a unei erori generalizate la nivelul practicii judiciare privind natura Deciziei Curții Constituționale nr. 297/2018, constituie o eroare de judecată, și nu una de procedură. În chiar cuprinsul Deciziei Curții Constituționale nr. 358/2022 se arată că practica judiciară generalizată a fost una eronată și a condus la aplicarea de către organele judiciare a legii penale prin analogie, situație ce constituie o chestiune de drept, o eroare de judecată, iar nu una de procedură, întrucât vizează chiar fondul cauzei, respectiv regimul răspunderii penale. Faptul că eroarea cu privire la natura Deciziei Curții Constituționale nr. 297/2018 a avut un caracter generalizat la nivelul practicii judiciare nu conduce la concluzia existenței unei erori de procedură, ci, dimpotrivă, subliniază faptul că a fost rezultatul raționamentului judiciar dezvoltat de instanțele învestite cu judecarea cauzelor respective. Similar, intervenirea Deciziei Curții Constituționale nr. 358/2022, prin care a fost relevată eroarea de interpretare a naturii Deciziei nr. 297/2018, nu are semnificația unei cauze de schimbare a caracterului de eroare de judecată a instanțelor judecătorești. ... 99. Astfel, s-a apreciat că omisiunea instanței de a identifica toate legile succesive aplicabile în raport cu situația juridică a inculpatului nu poate fi invocată prin intermediul contestației în anulare întemeiate pe dispozițiile art. 426 lit. b) din Codul de procedură penală. S-a arătat că identificarea legii penale mai favorabile are loc, potrivit art. 5 din Codul penal, până la judecarea definitivă a cauzei, moment din care hotărârea se bucură de autoritate de lucru judecat. Determinarea legii penale mai favorabile nu este un proces abstract, ci unul concret în raport direct cu fapta comisă și cu autorul său. Aplicarea art. 5 din Codul penal are loc până la soluționarea definitivă a cauzei, neputând fi valorificat prin intermediul recursului în casație sau al contestației în anulare. ... 100. Așadar, s-a apreciat că, în interpretarea dispozițiilor art. 426 lit. b) din Codul de procedură penală, nu constituie o eroare de procedură omisiunea instanței de a analiza, potrivit art. 5 din Codul penal, incidența în cauză a unei legi penale mai favorabile. ... ...