Decizia CCR nr. 226/2015Paragraful 21

16. Aplicând aceste considerente de principiu la prezenta cauză, Curtea reţine că, în temeiul art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, persoanele îndreptăţite la restituirea imobilelor preluate în mod abuziv pot contesta în justiţie decizia sau, după caz, dispoziţia motivată de respingere a notificării sau a cererii de restituire în natură, iar hotărârea pronunţată de instanţă este supusă numai recursului, care este de competenţa curţii de apel. Aşadar, în această materie specifică, în exercitarea legitimării sale constituţionale de a adopta norme de procedură, conferită de art. 126 alin. (2) din Constituţie, legiuitorul a configurat modalitatea de reglementare a exercitării căilor de atac, instituind doar posibilitatea atacării cu recurs a hotărârii primei instanţe, fără ca acest lucru să aibă semnificaţia încălcării principiului constituţional al accesului liber la justiţie. În accepţiunea Legii fundamentale, dreptul de acces liber la justiţie este conceput ca drept al oricărei persoane de a se putea adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime, garantându-se că exercitarea acestui drept nu poate fi îngrădită prin nicio lege.