Decizia ÎCCJ nr. 75/2023 (HP)Punctul VI

VI. Jurisprudența instanțelor naționale în materie A. Jurisprudență comunicată de curțile de apel 27. Într-o orientare jurisprudențială s-a apreciat că recursul exercitat împotriva hotărârii pronunțate în temeiul art. 13 alin. (8) din Decretul-lege nr. 118/1990 este inadmisibil. ... 28. Această orientare jurisprudențială se regăsește în hotărâri definitive pronunțate la nivelul curților de apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal; Bacău - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal; Brașov - Secția contencios administrativ și fiscal; Cluj - Secția a III-a contencios administrativ și fiscal; Constanța - Secția de contencios administrativ și fiscal; Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal; Galați - Secția contencios administrativ și fiscal; Iași - Secția contencios administrativ și fiscal; Pitești - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal; Suceava - Secția de contencios administrativ și fiscal; Târgu Mureș - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal; Timișoara - Secția de contencios administrativ și fiscal și al tribunalelor București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal; Călărași - Secția civilă; Teleorman - Secția conflicte de muncă, asigurări sociale și contencios administrativ și fiscal; Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale; Sălaj; Tulcea - Secția civilă, de contencios administrativ și fiscal; Galați - Secția contencios administrativ și fiscal; Brăila - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal; Iași - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal; Vaslui - Secția civilă; Prahova - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal; Suceava - Secția de contencios administrativ și fiscal. ... 29. În același sens au fost exprimate și punctele de vedere teoretice, nesusținute de practică judiciară, ale următoarelor instanțe: Curtea de Apel Ploiești; tribunalele Giurgiu și Ialomița; judecătoriile Iași, Pașcani, Hârlău, Răducăneni și Bolintin-Vale. ... 30. În susținerea acestei orientări jurisprudențiale, au fost expuse următoarele argumente. ... 31. Dispozițiile art. 13 alin. (8) din Decretul-lege nr. 118/1990 sunt norme speciale derogatorii de la dreptul comun și, ca atare, potrivit principiului specialia generalibus derogant, ele sunt de strictă interpretare și se aplică cu prioritate față de normele generale din materia recursului, cuprinse în art. 483 alin. (1) din Codul de procedură civilă, precum și față de normele generale din materia recursului în contenciosul administrativ, cuprinse în art. 20 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, și suprimă calea de atac a recursului împotriva hotărârii tribunalului în cazul drepturilor reglementate de Decretul-lege nr. 118/1990. ... 32. Recunoașterea unor căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală constituie o încălcare a principiului legalității, consacrat de dispozițiile art. 7 coroborat cu art. 457 alin. (1) din Codul procedură civilă. ... 33. Normele procesuale privind sesizarea instanțelor judecătorești și soluționarea cererilor în limitele competenței atribuite prin lege reprezintă norme juridice de ordine publică, corespunzător principului stabilit prin art. 126 alin. (2) din Constituție. ... 34. Potrivit dispozițiilor exprese ale art. 27 din Codul de procedură civilă, stabilirea regimului căilor de atac cărora le este supusă o hotărâre se face, în mod necesar, în raport cu legea în vigoare la data la care a început procesul, având relevanță data înregistrării la instanță a cererii de chemare în judecată. ... 35. Nu se poate susține că Decizia nr. 17 din 18 septembrie 2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 930 din 27 noiembrie 2017, ar legitima folosirea căii de atac a recursului, având în vedere faptul că această decizie are rolul de a unifica practica în privința căii de atac ce se exercită în materia contenciosului administrativ, dar doar în cazul în care legiuitorul a prevăzut o cale de atac. ... 36. Modificarea Decretului-lege nr. 118/1990 s-a produs ulterior intrării în vigoare a Codului de procedură civilă din 2010 și ulterior pronunțării Deciziei nr. 17 din 18 septembrie 2017 de către Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, astfel încât nu subzistă nicio problemă terminologică privind sintagma „definitivă“. Dacă în accepțiunea Codului de procedură civilă din 1865 hotărârea „definitivă“ era susceptibilă de a fi atacată numai cu recurs, nu și cu apel, în înțelesul Codului de procedură civilă din 2010, sintagma „definitivă“ cu privire la o hotărâre judecătorească semnifică faptul că hotărârea respectivă nu mai poate fi atacată cu recurs. ... 37. Astfel, la data intrării în vigoare a Codului de procedură civilă din 2010 (15 februarie 2013), Decretul-lege nr. 118/1990 (versiunea republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 631 din 23 septembrie 2009) prevedea, la art. 10 alin. (5) , calea de atac a contestației potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004. Ulterior, însă, prin Legea nr. 232/2020, în vigoare începând cu 8 noiembrie 2020, a fost abrogat art. 10 alin. (5) din Decretul-lege nr. 118/1990 și a fost introdus art. 12^1 alin. (8) [devenit în urma renumerotării art. 13 alin. (8) ], care prevede caracterul definitiv al hotărârii pronunțate de tribunal. ... 38. Modificarea Decretului-lege nr. 118/1990 care prevede atributul hotărârii de primă instanță de a fi definitivă reflectă voința legiuitorului, care nu mai poate fi supusă niciunei interpretări. ... 39. Față de dispozițiile art. 59 alin. (1) - (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările și completările ulterioare („Legea nr. 24/2000“), dacă legiuitorul ar fi dorit păstrarea dublului grad de jurisdicție în ceea ce privește contenciosul administrativ generat de aplicarea Decretului-lege nr. 118/1990 ar fi trebuit, ca urmare a modificării, să nu mai păstreze soluția instanței ca fiind definitivă, ci să o înlăture. ... 40. Luând în considerare și dispozițiile art. 1 și 2 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, cu modificările și completările ulterioare, rezultă că intenția expresă a legiuitorului a fost „punerea de acord a legislației procesual civile existente“ cu Codul de procedură civilă din 2010, iar trimiterea pe care o face art. 28 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 la Codul de procedură civilă va trebui interpretată ca referindu-se la Codul de procedură civilă din 2010. ... 41. Concluzia este în consens cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (Cauza Golder c. Regatul Unit), cu dispozițiile Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și ale protocoalelor sale adiționale. ... 42. Departe de a îngrădi drepturi consacrate constituțional, reglementarea prevăzută de normele legale supuse interpretării constituie o garanție a aplicării principiului prevăzut de art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 43. Reglementările internaționale în materie nu impun accesul la toate gradele de jurisdicție sau la toate căile de atac prevăzute de legislațiile naționale, art. 13 din aceeași convenție consacrând numai dreptul persoanei la un recurs efectiv în fața unei instanțe naționale, deci posibilitatea de a accesa un grad de jurisdicție. ... 44. Dispozițiile art. 13 alin. (8) din Decretul-lege nr. 118/1990 sunt identice cu cele ale art. 8 alin. (6) din Ordonanța Guvernului nr. 105/1999, iar, anterior republicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 112 din 13 februarie 2020, textul era corespunzător art. 7 alin. (4) ce prezenta conținut identic, astfel cum acesta a fost modificat prin art. 33 din Legea nr. 76/2012. Asupra interpretării acestor dispoziții a fost pronunțată Decizia nr. 6 din 20 martie 2017 de către Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 381 din 22 mai 2017 (pct. 58-63), dezlegare obligatorie potrivit art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă. ... 45. Instanța de trimitere a făcut referire, totodată, și la deciziile Curții Constituționale nr. 66 din 14 aprilie 1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 377 din 24 decembrie 1997, și nr. 362 din 28 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 568 din 10 iulie 2019 (paragraful 46). ... 46. Într-o altă orientare jurisprudențială s-a apreciat că hotărârile pronunțate în temeiul art. 13 alin. (8) din Decretul-lege nr. 118/1990 pot fi atacate cu recurs la instanța ierarhic superioară. ... 47. Această orientare jurisprudențială se regăsește la nivelul tribunalelor Iași - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal; Buzău - Secția civilă, de contencios administrativ și fiscal; Teleorman - Secția conflicte de muncă, asigurări sociale și contencios administrativ și fiscal. ... 48. În același sens au fost exprimate și punctele de vedere teoretice, nesusținute de practică judiciară, ale următoarelor instanțe: Tribunalul Ilfov și Judecătoria Câmpina. ... 49. În susținerea acestei orientări jurisprudențiale, au fost expuse considerentele de mai jos. ... 50. Având în vedere faptul că hotărârea pronunțată potrivit art. 13 alin. (8) din Decretul-lege nr. 118/1990 este definitivă, așadar, dată fără drept de apel, nefiind exclusă de la incidența posibilității de a fi atacată cu recurs, conform art. 483 alin. (1) din Codul de procedură civilă, și că este pronunțată în cadrul unei proceduri de judecată ce se desfășoară conform Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, care prevede, la art. 20 alin. (1) , că hotărârile pronunțate în primă instanță sunt supuse recursului, se apreciază că este admisibilă calea de atac a recursului împotriva acesteia. ... 51. O opinie nuanțată a fost exprimată de Tribunalul Ilfov, care apreciază că sesizarea nu îndeplinește condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă, respectiv nu se referă la o problemă de drept nouă, dispozițiile supuse analizei fiind în vigoare încă din anul 1990 (2013, față de data intrării în vigoare a Codului de procedură civilă din 2010), iar, în eventualitatea existenței unei practici neunitare, sesizarea ar trebui să îmbrace forma solicitată de art. 514 din Codul de procedură civilă privind recursul în interesul legii. De asemenea, instanța de trimitere nu a motivat dificultatea de interpretare a textelor legale incidente, soluția propusă fiind conformă practicii la nivel național. ... 52. În ceea ce privește fondul problemei de drept supuse interpretării, Tribunalul Ilfov apreciază că hotărârile pronunțate în temeiul art. 13 alin. (8) din Decretul-lege nr. 118/1990 sunt supuse recursului. ... 53. Norma prevăzută de art. 13 alin. (8) din Decretul-lege nr. 118/1990, respectiv art. 12^1 din Legea nr. 232/2020, nu trebuie privită în mod izolat, sensul normei trebuie identificat în corelare cu ansamblul normelor de drept, cu dispozițiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 și ale legii de punere în aplicare a Codului de procedură civilă, precum și în evoluția lor istorică, pentru determinarea normei în contextul tuturor normelor cu care aceasta se află în relație obiectivă. ... 54. Mențiunea „definitivă“ (și nu irevocabilă, corespunzătoare recursului în condițiile Codului de procedură civilă din 2010) corespunde doar exigențelor date de Codul de procedură civilă din 1865 și trebuie interpretată în lumina dispozițiilor noii reglementări, ale Legii nr. 76/2012, dar și a deciziilor Curții Constituționale pronunțate în materie. ... 55. Curțile de apel București - Secția a X-a contencios administrativ și fiscal și pentru achiziții publice, Oradea, Ploiești; tribunalele Brașov, Giurgiu, Ialomița, Ilfov, Bistrița-Năsăud, Maramureș, Bihor, Prahova și Dâmbovița au comunicat faptul că, în raza lor teritorială de competență, nu a fost identificată jurisprudență cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării. ... 56. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat faptul că, la nivelul Secției judiciare - Serviciul judiciar civil, nu se verifica, la momentul respectiv, practică judiciară, în vederea promovării unui recurs în interesul legii cu privire la problema de drept ce formează obiectul sesizării. ... ... B. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție 57. Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii a pronunțat Decizia nr. 6 din 20 martie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 381 din 22 mai 2017, prin care a fost admis recursul în interesul legii formulat de Avocatul Poporului și s-a stabilit că: „Dispozițiile art. 7 alin. (4) din Ordonanța Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 189/2000, cu modificările și completările ulterioare, se interpretează în sensul că hotărârile judecătorești pronunțate în cauzele având ca obiect contestații împotriva hotărârilor pronunțate de comisiile din cadrul caselor județene de pensii sau din cadrul Casei de Pensii a Municipiului București nu sunt supuse recursului, hotărârea judecătorească pronunțată în primă instanță având caracter definitiv.“ ... 58. Prin Decizia nr. 17 din 18 septembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 930 din 27 noiembrie 2017, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curții de Apel Brașov și a stabilit că: „În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor legale privind calea de atac în materia contenciosului administrativ, împotriva hotărârilor pronunțate în această materie poate fi exercitată numai calea de atac a recursului, cu excepția cazului prevăzut de dispozițiile art. 25 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare.“ ... 59. Prin Decizia nr. 19 din 24 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 103 din 6 februarie 2017, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curții de Apel Brașov și, în consecință, a stabilit că: „Dispozițiile art. 457 alin. (4) din Codul de procedură civilă nu sunt aplicabile dacă partea exercită o cale de atac neprevăzută de lege, diferită de cea corect menționată în dispozitivul hotărârii atacate. În ipoteza în care partea exercită o cale de atac neprevăzută de lege, diferită de cea corect menționată în dispozitivul hotărârii atacate, instanța de control judiciar va respinge ca inadmisibilă calea de atac neprevăzută de lege, potrivit art. 457 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în măsura în care aceasta nu poate fi calificată prin aplicarea dispozițiilor art. 152 raportat la art. 22 alin. (4) din Codul de procedură civilă.“ ... ... ...