Decizia ÎCCJ nr. 74/2023 (HP)Punctul VI

VI. Jurisprudența instanțelor naționale în materie A. Jurisprudență comunicată de curțile de apel 38. Într-o orientare jurisprudențială s-a apreciat că, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 1 alin. (6) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, autoritatea publică emitentă a unui act administrativ unilateral cu caracter normativ poate solicita instanței anularea acestuia. ... 39. Această orientare jurisprudențială se regăsește la nivelul Tribunalului Argeș - Secția civilă (Sentința civilă nr. 34 din 27 ianuarie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 2.881/109/2022, aflat în stadiul procesual al recursului pe rolul Curții de Apel Pitești; Sentința civilă nr. 35 din 27 ianuarie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 2.883/109/2022, definitivă, prin Decizia 598 din 23 mai 2023 a Curții de Apel Pitești - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, prin care a fost anulat recursul ca nemotivat). În același sens au fost exprimate și punctele de vedere teoretice, nesusținute de practică judiciară, ale următoarelor instanțe: curțile de apel Craiova, Iași, Galați și Târgu Mureș; tribunalele Hunedoara, Covasna, Iași, Vaslui, Giurgiu și Ilfov; Judecătoria Baia Mare. ... 40. În susținerea acestei orientări jurisprudențiale au fost expuse argumentele redate în continuare. ... 41. Art. 1 alin. (6) din Legea nr. 554/2004 reglementează procedura ce se impune a fi urmată în situația-premisă învederată, fără a face distincție între tipul de act administrativ atacat, respectiv act cu caracter normativ sau individual, și fără a excepta, în mod expres, de la anulare categoria actelor administrative cu caracter normativ. Ca atare, autoritatea publică emitentă a actului administrativ nelegal și revocabil este obligată de imperativul normativ a recurge la învestirea instanței de contencios administrativ cu o cerere în anularea acestuia, justificat tocmai de aspectul că persoana vătămată/persoanele vătămate s-ar putea bucura de respectarea acestor garanții doar în fața unei instanțe, nu și în fața puterii discreționare exercitate excedentar de către autoritatea publică. ... 42. Ori de câte ori legiuitorul a dorit excluderea de la posibilitatea atacării unei categorii de acte, a exprimat expres această interdicție. Întrucât o autoritate publică urmărește preeminența interesului public și satisfacerea nevoilor comunității, nu poate fi exclusă de la posibilitatea de a cere în justiție anularea propriului act administrativ unilateral cu caracter normativ, pe care îl apreciază nelegal și pe care nu îl mai poate revoca întrucât a intrat în circuitul civil și a produs efecte juridice. ... 43. De asemenea, în susținerea punctului de vedere exprimat la paragraful 38, s-a afirmat că primează principiul legalității și al restabilirii ordinii de drept, fiind necesară verificarea legalității actului de către instanța de judecată, mai ales dacă acesta a intrat în circuitul civil și emitentul său nu îl mai poate revoca în procedura administrativă prealabilă. În plus, o astfel de procedură judiciară este guvernată de regulile contenciosului obiectiv și este suficient ca emitentul actului să invoce și să supună verificării instanței posibile încălcări ale principiului legalității și restabilirii ordinii de drept prin actul administrativ contestat, adică să justifice un interes public, pentru a avea îndreptățire procesuală. ... 44. Pe de altă parte, potrivit punctului de vedere formulat de Tribunalul Ilfov, sesizarea nu îndeplinește condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă, respectiv nu constituie o problemă de drept nouă și, mai mult, dispozițiile supuse analizei sunt în vigoare din anul 2004, iar, în eventualitatea existenței unei practici neunitare, sesizarea ar trebui să îmbrace forma solicitată de art. 514 din Codul de procedură civilă privind recursul în interesul legii. ... 45. Într-o altă orientare jurisprudențială s-a apreciat că, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 1 alin. (6) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, autoritatea publică emitentă a unui act administrativ unilateral cu caracter normativ nu poate solicita instanței anularea acestuia. ... 46. Această orientare jurisprudențială se regăsește la nivelul Tribunalului Argeș - Secția civilă (Sentința civilă nr. 957 din 12 decembrie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 2.999/109/2022, casată cu trimitere spre rejudecare prin Decizia civilă nr. 698 din 13 iunie 2023 a Curții de Apel Pitești - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, definitivă). În același sens au fost exprimate și punctele de vedere teoretice, nesusținute de practică judiciară, ale tribunalelor București și Ialomița. ... 47. În susținerea acestei orientări jurisprudențiale au fost formulate argumentele de mai jos. ... 48. Având în vedere art. 11 alin. (4) din Legea nr. 554/2004, rezultă că legiuitorul nu a exclus actele administrative cu caracter normativ de la obligativitatea atacării acestora cu plângere prealabilă, cu mențiunea însă că, „în cazul actului administrativ normativ, plângerea prealabilă poate fi formulată oricând“ [art. 7 alin. (1^1) din Legea nr. 554/2004]. ... 49. În măsura în care i s-a recunoscut autorității publice emitente posibilitatea revocării în cazul actelor administrative unilaterale individuale, aceasta nu poate fi extrapolată și la anularea actelor administrative cu caracter normativ, în condițiile în care nimeni nu își poate invoca propria culpă, eludând principiile care guvernează rolul și atribuțiile specifice fiecărui organism al unității administrativ-teritoriale. ... 50. Legiuitorul a dat, atât prin Codul administrativ, cât și prin legea contenciosului administrativ, tutela de verificare a legalității actelor emise de consiliul local prefectului sau oricărei persoane care se consideră vătămată prin emiterea acelui act. ... 51. Or, emitentul actului nu poate să solicite anularea propriului act, invocând nelegalități pe calea acestei proceduri a contenciosului administrativ. ... 52. Domeniul de aplicare a dispozițiilor art. 1 alin. (6) din Legea nr. 554/2004 se restrânge la actele administrative unilaterale cu caracter individual, întrucât, în cazul actelor administrative unilaterale cu caracter normativ, autoritatea emitentă are posibilitatea, potrivit competențelor legale, să emită ulterior un act normativ de completare, de modificare sau de abrogare a actului administrativ unilateral cu caracter normativ emis anterior, în timp ce, în situația actului administrativ unilateral cu caracter individual, acesta nu mai poate fi revocat, prin emiterea unui act contrar, dacă a intrat în circuitul civil și a produs efecte juridice. ... 53. Curțile de apel Alba Iulia, Bacău, Brașov, București, Cluj, Constanța, Craiova, Galați, Iași, Oradea, Ploiești, Suceava, Târgu Mureș și Timișoara au comunicat faptul că, în raza lor teritorială de competență, nu a fost identificată jurisprudență cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării. ... 54. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat faptul că, la nivelul Secției judiciare - Serviciul judiciar civil, nu se verifica, la momentul respectiv, practică judiciară, în vederea promovării unui recurs în interesul legii cu privire la problema de drept ce formează obiectul sesizării. ... ... B. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție 55. Înalta Curte de Casație și Justiție - Secțiile Unite a pronunțat Decizia nr. IV din 23 iunie 2003, prin care a fost admis recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție și s-a stabilit că, în aplicarea dispozițiilor art. 68 alin. (1) lit. b) , cu referire la art. 27 alin. (1) , art. 46 și la art. 71 alin. (1) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, primarul nu are calitatea de a ataca, în fața instanței de contencios administrativ, hotărârile adoptate de consiliul local. ... 56. Prin Decizia nr. 12 din 25 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 773 din 16 octombrie 2015, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a admis sesizarea formulată de Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și a stabilit că: „În condițiile Legii administrației publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, unitatea administrativ-teritorială, prin autoritatea sa executivă, respectiv primarul, nu are dreptul de a ataca în fața instanței de contencios administrativ hotărârile adoptate de autoritatea sa deliberativă, respectiv consiliul local sau, după caz, Consiliul General al Municipiului București“. ... ... ...