Decizia ÎCCJ nr. 76/2023 (HP)Punctul VI

VI. Jurisprudența instanțelor naționale în materie A. Jurisprudență comunicată de curțile de apel 29. Într-o primă orientare jurisprudențială, s-a apreciat că art. 5 din Ordonanța Guvernului nr. 105/1999 trebuie interpretat în sensul că și drepturile reglementate de acest articol se vor acorda începând cu data de 1.01.2024. ... 30. Această orientare jurisprudențială se regăsește la nivelul tribunalelor Constanța - Secția de contencios administrativ și fiscal (Sentința civilă nr. 707 din 26 mai 2023, pronunțată în Dosarul nr. 203/118/2023, definitivă), Timiș - Secția de contencios administrativ și fiscal (Sentința civilă nr. 444 din 11 mai 2023, pronunțată în Dosarul nr. 271/30/2023, definitivă), prin care se constată că reclamantul se încadrează în situația prevăzută de art. 3^1 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 105/1999 și este obligată pârâta la acordarea drepturilor prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 105/1999 începând cu 1.01.2024. ... 31. În același sens au fost exprimate și punctele de vedere teoretice, nesusținute de practică judiciară, ale următoarelor instanțe: tribunalele Sălaj și Vaslui. ... 32. În susținerea acestei orientări jurisprudențiale au fost expuse următoarele argumente. ... 33. Termenul inițial de acordare a drepturilor prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 105/1999 (1.01.2022) a fost prorogat succesiv prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021, ulterior prin Legea nr. 210/2022 (la data de 1.01.2023), respectiv prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 (la data de 1.01.2024). ... 34. Reclamantei i se aplică dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 168/2022, întrucât dreptul său la încasarea indemnizației prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 105/1999 nu se născuse la data intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 168/2022 (1.01.2023). ... 35. Dreptul recunoscut reclamantei era afectat de un termen suspensiv, prelungit chiar de legiuitor de la data de 1.01.2022 la data de 1.01.2023. Așadar, chiar la data formulării cererii (în speță, 12.08.2021), dreptul reclamantei era afectat de un termen suspensiv și, înainte ca dreptul reclamantei să devină actual, termenul suspensiv a fost prelungit prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022. ... 36. În cauză, nu a fost încălcat principiul neretroactivității legii, întrucât nu au fost înlăturate efecte care să se fi produs până la acel moment, și nici nu a fost afectată existența dreptului recunoscut de legiuitor. Legiuitorul nu a făcut altceva decât să modifice un termen suspensiv de executare a obligației corespunzătoare dreptului recunoscut reclamantei, efectuând acest lucru înaintea începerii executării acestei obligații. ... 37. Drepturilor prevăzute de art. 5 din Ordonanța Guvernului nr. 105/1999 li se aplică deopotrivă termenele suspensive reglementate succesiv de Legea nr. 154/2021, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021, Legea nr. 210/2022 și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022, relevante în acest sens fiind dispozițiile art. III din Legea nr. 210/2022, astfel cum au fost modificate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022, care prevăd în mod expres că derogă de la prevederile art. 5 din Ordonanța Guvernului nr. 105/1999, articol care nu reglementează dreptul la indemnizație prevăzut de art. 3^1, ci alte drepturi: asistență medicală și medicamente, 6 călătorii dus-întors gratuite ș.a. ... 38. Într-o altă orientare teoretică, nesusținută de practică judiciară, s-a apreciat că art. 5 din Ordonanța Guvernului nr. 105/1999 trebuie interpretat în sensul că prorogarea termenului de acordare la data de 1.01.2024 privește doar plata indemnizației reglementate de art. 3^1 din Ordonanța Guvernului nr. 105/1999, nu și drepturile reglementate de art. 5. ... 39. Această orientare se regăsește la nivelul următoarelor instanțe: curțile de apel Târgu Mureș și Iași - Secția de contencios administrativ și fiscal; tribunalele București, Giurgiu (opinie majoritară), Ialomița, Teleorman - Secția de contencios administrativ și fiscal, Hunedoara - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și Iași - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal (opinie majoritară). ... 40. În susținerea acestei orientări teoretice au fost expuse considerentele de mai jos. ... 41. Prin Legea nr. 154/2021, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021, Legea nr. 210/2022 și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 au fost prorogate succesiv acordarea și plata drepturilor stabilite potrivit art. 3^1 din Ordonanța Guvernului nr. 105/1999, respectiv plata indemnizației, având în vedere împrejurarea că acest articol (art. 3^1 din Ordonanța Guvernului nr. 105/1999) stabilește în favoarea beneficiarilor doar dreptul la indemnizație și cuantumul acestei indemnizații, fără a face referire și la alte drepturi. ... 42. Actele normative succesive de prorogare a termenului nu sunt aplicabile și cu privire la drepturile reglementate de art. 5 din Ordonanța Guvernului nr. 105/1999, deoarece, în cuprinsul acestora, se menționează că prorogarea privește acordarea și plata drepturilor stabilite potrivit art. 3^1 din Ordonanța Guvernului nr. 105/1999, și nu acordarea tuturor drepturilor persoanelor reglementate de art. 3^1 din Ordonanța Guvernului nr. 105/1999. ... 43. În ipoteza în care legiuitorul ar fi dorit ca amânarea termenului să privească și drepturile reglementate de art. 5 din Ordonanța Guvernului nr. 105/1999, ar fi menționat, în mod expres, în cuprinsul actelor normative de prorogare succesivă că se amână acordarea drepturilor persoanelor cărora li s-a stabilit calitatea de beneficiar în baza art. 3^1 din ordonanță, și nu doar a drepturilor stabilite de art. 3^1 din Ordonanța Guvernului nr. 105/1999. ... 44. Or, cât timp modificarea adusă termenului în discuție este în sensul că prorogarea privește drepturile stabilite potrivit art. 3^1 din Ordonanța Guvernului nr. 105/1999, iar acest articol reglementează doar dreptul la indemnizație, s-a considerat că celelalte drepturi vor fi acordate începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care a fost depusă cererea. ... 45. Un punct de vedere nuanțat a fost formulat de Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București, potrivit căruia întrebarea adresată de instanța de trimitere vizează nu atât reglementarea Ordonanței Guvernului nr. 105/1999, cât mai ales dispozițiile art. III din Legea nr. 210/2022. ... 46. Curțile de apel Alba Iulia, Bacău, București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal și Secția a X-a contencios administrativ și fiscal și pentru achiziții publice, Cluj, Galați, Iași, Oradea, Pitești, Ploiești, Suceava și Târgu Mureș și tribunalele Călărași, Giurgiu, Ialomița, Teleorman, Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt, Brașov, Arad - Secția a III-a contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale și Tulcea au comunicat faptul că, în raza lor teritorială de competență, nu a fost identificată jurisprudență cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării. ... 47. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat faptul că, la nivelul Secției judiciare - Serviciul judiciar civil, nu se verifica, la momentul respectiv, practică judiciară, în vederea promovării unui recurs în interesul legii cu privire la problema de drept ce formează obiectul sesizării. ... ... B. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție 48. Înalta Curte de Casație și Justiție - Secțiile Unite a pronunțat Decizia nr. XLI (41) din 7 mai 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 833 din 5 decembrie 2007, prin care a fost admis recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și s-au stabilit următoarele: În aplicarea dispozițiilor art. 1 lit. c) din Ordonanța Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945, din motive etnice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 189/2000, stabilește: Cetățenii români, indiferent de naționalitate, care au fost persecutați din motive etnice de regimurile instaurate în perioada 6 septembrie 1940-6 martie 1945, indiferent dacă la data strămutării aveau domiciliul pe teritoriul statului român sau pe teritoriile românești aflate sub ocupația altor state și indiferent dacă localitatea în care au fost strămutați ori s-au refugiat se afla sub jurisdicție românească ori sub administrația unui alt stat, beneficiază de măsurile reparatorii prevăzute de textul de lege mai sus menționat. ... ... ...