Decizia CCR nr. 147/2015Paragraful 29

24. Curtea reţine, de asemenea, că, în timp ce neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 124 din Codul penal din 1969 a avut în vedere aplicarea acestora în timp, în urma modificării lor prin art. I pct. 3 din Legea nr. 63/2012, iar această operaţiune legislativă a fost realizată în cadrul aceluiaşi act normativ, respectiv Codul penal din 1969, actuala critică priveşte aplicarea succesivă a dispoziţiilor din două legi penale diferite, respectiv Codul penal din 1969 şi Codul penal în vigoare. În acest din urmă caz, instanţele sunt chemate să facă aplicarea celor reţinute de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 265 din 6 mai 2014 şi să procedeze la determinarea legii penale mai favorabile în ansamblu. Astfel, în fiecare situaţie tranzitorie în parte, instanţele competente sunt obligate să aleagă, dintre cele două acte normative anterior referite, legea mai favorabilă pentru persoanele trimise în judecată în cauzele deduse judecăţii. Dacă instanţele apreciază că este mai favorabil Codul penal din 1969, atunci Decizia nr. 1.092 din 18 decembrie 2012 este aplicabilă în ceea ce priveşte prescripţia specială. Dacă, însă, este considerat ca fiind mai favorabil Codul penal intrat în vigoare la 1 februarie 2014, atunci vor fi aplicate prevederile art. 155 alin. (4) din acest cod, ce nu pot fi disociate de reglementarea de ansamblu.