Decizia CCR nr. 116/2015Paragraful 9

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că textul de lege criticat contravine prevederilor constituţionale care consacră caracterul unitar al statului român, de vreme ce orice autoritate administrativă locală din România poate dispune în mod arbitrar sancţiuni care pot diferi de la o unitate administrativ-teritorială la alta, ceea ce înseamnă o legislaţie neunitară în privinţa sancţiunilor contravenţionale. Susţine că se încalcă şi caracterul de stat de drept şi democratic, bazat pe domnia legii, întrucât se conferă "drepturi abuzive administraţiei publice locale de a emite acte normative, de completare sau chiar de abrogare a legilor edictate de Parlament ca unică putere legiuitoare". Se nesocoteşte şi principiul separaţiei puterilor în stat, întrucât Guvernul a acordat prerogative administraţiei publice locale de a legifera şi de a completa legile adoptate de Parlament, fiind astfel uzurpată puterea legiuitorului. Autorul excepţiei arată că se încalcă şi art. 1 alin. (5) din Constituţie, întrucât nu sunt respectate anumite prevederi din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, şi anume art. 4 - "Ierarhia actelor normative", art. 58 -"Evenimentele legislative" şi art. 60 - "Completarea", întrucât hotărârea consiliului local în baza căruia a fost sancţionat este un act normativ inferior Legii nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere, astfel că aceasta nu putea completa sau abroga dispoziţiile unui act normativ superior ierarhic. Precizează că respectiva hotărâre este o "quasi-abrogare tacită" a art. 26 din Legea nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere, care instituie obligaţia şoferilor profesionişti de a deţine certificatul profesional eliberat de Ministerul Transportului, înlocuind-o cu o "pseudo-obligaţie lipsită de temei legal, respectiv un aşa-zis cazier de conduită profesională eliberat de Primăria Arad".