Decizia ÎCCJ nr. 67/2023 (HP)Punctul II

II. Expunerea succintă a procesului. Obiectul învestirii instanței care a solicitat pronunțarea unei hotărâri prealabile. Stadiul procesual în care se află pricina 9. Prin Cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal cu nr. 7.156/3/2021, reclamantul A.B. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Națională pentru Cetățenie (A.N.C.), ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea Ordinului nr. xxxx/2020 și obligarea pârâtei la emiterea unui nou ordin prin care să i se acorde cetățenia română. ... 10. Prin Sentința civilă nr. 3.963 din 9 iunie 2021, Tribunalul București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal a admis, în parte, cererea formulată de reclamantul A.B., a anulat Ordinul nr. xxxx/2020, a obligat-o pe pârâtă să reanalizeze cererea reclamantului înregistrată cu nr. yyyy/2018, în raport cu înscrisurile depuse la dosarul administrativ, în termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă a hotărârii, și să plătească reclamantului suma de 1.050 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată. ... 11. Pentru a pronunța soluția menționată în cadrul paragrafului anterior, instanța de fond a avut în vedere dispozițiile art. 22, art. 2 paragraful 2, art. 1 lit. b) din Tratatul dintre România și Republica Moldova privind asistența juridică în materie civilă și penală, semnat la Chișinău la 6 iulie 1996, (Tratatul dintre România și Republica Moldova), ratificat prin Legea nr. 177/1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 310 din 13 noiembrie 1997, precum și art. 12 și art. 1 pct. 2 din Tratatul dintre Republica Populară Română și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste privind acordarea asistenței juridice în cauzele civile, familiale și penale, semnat la Moscova la 3 aprilie 1958 (Tratatul dintre R.P.R. și U.R.S.S.), ratificat prin Decretul nr. 334/1958, publicat în Buletinul Oficial nr. 30 din 4 august 1958, reținând că acestea nu vizează exclusiv îndeplinirea unor activități procesuale, iar A.N.C. este o instituție publică în competența căreia intră rezolvarea unei cauze civile, în sens larg. ... 12. Numai în cazul existenței unui dubiu evident, cu informații din evidențele oficiale ale Republicii Moldova sau Federației Ruse, puteau fi înlăturate documentele de stare civilă din probatoriul depus de reclamant în susținerea filiației sale românești, în condițiile în care, potrivit tratatelor mai sus menționate, pe teritoriul părților contractante se recunosc, fără o procedură specială, hotărârile instituțiilor de tutelă și curatelă, ale instituțiilor care înregistrează actele de stare civilă și ale altor instituții competente în cauzele civile care, prin caracterul lor, nu trebuie executate. ... 13. Mai mult, a reținut instanța de fond, autoritățile din ambele state pot schimba rapid informații și realiza verificări în aplicarea normelor edictate în tratatul semnat. În acest context, s-a apreciat că suspiciunile pârâtei cu privire la autenticitatea documentelor depuse sunt nejustificate, aceasta procedând nelegal la respingerea solicitării reclamantului ca nesusținută. ... 14. Împotriva sentinței indicate la paragraful 10 din prezenta decizie a declarat recurs pârâta A.N.C., întemeiat pe prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă, raportate la cele ale art. 20 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii recurate și, în rejudecare, respingerea cererii de chemare în judecată. ... 15. În motivarea recursului, a fost invocată greșita aplicare a normelor de drept material privind aplicabilitatea Tratatului dintre România și Republica Moldova și a Tratatului dintre R.P.R. și U.R.S.S., susținându-se că aceste tratate ar viza „doar îndeplinirea unor activități procesuale“, iar A.N.C. nu desfășoară astfel de activități. ... 16. Prin întâmpinarea formulată, intimatul-reclamant A.B. a solicitat respingerea recursului, invocând prevederile art. 3 din Convenția cu privire la suprimarea cerinței supralegalizării actelor oficiale străine, adoptată la Haga la 5 octombrie 1961 (Convenția de la Haga sau Convenția), la care România a aderat prin Ordonanța Guvernului nr. 66/1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 408 din 26 august 1999; art. 22 alin. (1) din Tratatul dintre România și Republica Moldova; art. 31 alin. (2) din Legea nr. 590/2003 privind tratatele, precum și ale art. 20 din Constituție. ... ...