Decizia ÎCCJ nr. 59/2023 (HP)Punctul IX

IX. Înalta Curte de Casație și Justiție IX.I. Asupra admisibilității sesizării 61. Analizând, cu prioritate, îndeplinirea condițiilor de admisibilitate a sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, se reține că sesizarea este admisibilă, pentru considerentele arătate în continuare. ... 62. Din cuprinsul prevederilor art. 519 din Codul de procedură civilă, care reglementează procedura de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, rezultă următoarele condiții de admisibilitate a sesizării, care trebuie îndeplinite cumulativ: – existența unei chestiuni de drept; problema pusă în discuție trebuie să fie una veritabilă, susceptibilă să dea naștere unor interpretări diferite; ... – chestiunea de drept să fie ridicată în cursul judecății în fața unui complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță; ... – chestiunea de drept să fie esențială, în sensul că de lămurirea ei depinde soluționarea pe fond a cauzei; noțiunea de „soluționare pe fond“ trebuie înțeleasă în sens larg, incluzând nu numai problemele de drept material, ci și pe cele de drept procesual, cu condiția ca de rezolvarea acestora să depindă soluționarea pe fond a cauzei; ... – chestiunea de drept să fie nouă; ... – chestiunea de drept să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, iar Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat deja asupra problemei de drept printr-o hotărâre obligatorie pentru toate instanțele. ... ... 63. În ceea ce privește condiția ca respectiva chestiune de drept să fie ridicată în cursul judecății în fața unui complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, se constată că aceasta este îndeplinită, întrucât sesizarea a fost formulată în cadrul unui litigiu aflat pe rolul Curții de Apel Bacău - Secția a II-a civilă, contencios administrativ și fiscal, învestită cu soluționarea recursului formulat de intimatul IPJ B. împotriva Sentinței civile nr. 52 din 27 ianuarie 2022, pronunțată de Tribunalul Bacău - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 3.652/110/2021. ... 64. În ceea ce privește condiția existenței unei chestiuni de drept și aceea ca problema pusă în discuție să fie una veritabilă, susceptibilă să dea naștere unor interpretări diferite, în practica instanței supreme s-a reținut că această cerință de admisibilitate a sesizării este referitoare la caracterul real și serios al problemei de drept cu care a fost sesizată Înalta Curte de Casație și Justiție, respectiv se impune ca aceasta să prezinte un grad de dificultate suficient de mare, astfel încât să justifice declanșarea procedurii prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă. ... 65. Sub acest aspect, s-a arătat că declanșarea mecanismului de preîntâmpinare a jurisprudenței neunitare presupune existența unei chestiuni de drept reale, iar nu aparente, care să privească interpretarea diferită sau contradictorie a unui text de lege, a unei reguli cutumiare neclare, incomplete sau, după caz, incerte, nu orice problemă de drept putând face obiectul unei astfel de sesizări. ... 66. În jurisprudența dezvoltată în legătură cu această condiție de admisibilitate, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a statuat în mod constant că, în declanșarea procedurii pronunțării unei hotărâri prealabile, trebuie să fie identificată o problemă de drept care necesită cu pregnanță a fi lămurită, care să prezinte o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenția instanței supreme în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept și a înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor juridice deduse judecății (Decizia nr. 24 din 29 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 820 din 4 noiembrie 2015; Decizia nr. 10 din 4 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 23 mai 2016; Decizia nr. 6 din 30 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 144 din 24 februarie 2017; Decizia nr. 62 din 18 septembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 797 din 9 octombrie 2017). ... 67. Chestiunea de drept trebuie să fie aptă să suscite interpretări diferite care trebuie arătate în sesizare, cerință care rezultă din dispozițiile art. 520 alin. (1) teza a doua din Codul de procedură civilă, conform cărora încheierea de sesizare trebuie să cuprindă și punctul de vedere al completului de judecată, care astfel este ținut, în primul rând, să stabilească dacă există o problemă de interpretare ce implică riscul unor dezlegări diferite ulterioare în practică. ... 68. În acest sens, reamintim jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept conform căreia s-a statuat că: „Rolul completului de judecată care inițiază sesizarea este acela de a arăta, sigur și categoric, norma a cărei interpretare se solicită, caracterul său determinant în soluționarea pe fond a cauzei, dar și de a evidenția argumentele care susțin caracterul complex sau, după caz, precar al reglementării, de natură a conduce în final, la interpretări diferite, precum și a dificultății completului în a-și însuși o anumită interpretare, demonstrând în această manieră, necesitatea de a apela la mecanismul de unificare“ (Decizia nr. 2 din 22 ianuarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 178 din 26 februarie 2018, paragraful 42). ... 69. Tot astfel, s-a reținut „că din încheierea de sesizare a instanței supreme cu pronunțarea unei hotărâri prealabile trebuie să rezulte dificultatea chestiunii de drept ce se cere a fi lămurită, inclusiv prin prezentarea interpretărilor diferite pe care aceasta le poate suscita și a obstacolelor care au împiedicat completul de judecată ca, în îndeplinirea obligației instanțelor judecătorești de a interpreta și aplica legea în cadrul soluționării unui litigiu, să decidă asupra interpretării corecte“ (Decizia nr. 32 din 30 martie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 553 din 26 iunie 2020, paragraful 50). ... 70. Or, instanța de trimitere a demonstrat că problema de drept ce formează obiectul prezentei sesizări este susceptibilă de interpretări diferite și poate genera divergențe serioase de jurisprudență, care să fie ireconciliabile din perspectiva sa, pentru a putea ajunge la o soluție a cauzei. Problema de drept este reală, instanțele fiind obligate să aplice în egală măsură nu doar textul legii, ci și pe cel al Hotărârii Guvernului nr. 284/2005, de vreme ce aceasta este un act administrativ normativ în vigoare, emis tocmai în vederea executării legii amintite, și nu a făcut obiectul anulării în contencios administrativ. ... 71. În ceea ce privește cerința ca această chestiune de drept să fie esențială, în mod evident de lămurirea ei depinzând soluționarea pe fond a cauzei, Înalta Curte de Casație și Justiție reține că, în cauza în care a fost formulată sesizarea, instanța de fond a apreciat că noțiunea de localitate trebuie interpretată în sens larg, prin includerea localităților limitrofe, recurentul susținând opinia contrară. Prin urmare, răspunsul la întrebarea adresată influențează soluționarea pe fond a cauzei. ... 72. În ceea ce privește condiția noutății se constată că în cauză, deși prevederile art. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 284/2005 și ale art. 31 alin. (1^1) și (1^2) din Legea nr. 360/2002 nu sunt noi, problema de drept dedusă judecății a fost generată de faptul că, prin Adresa nr. xxxxxx din 22 ianuarie 2019, emisă de secretarul general al Ministerului Afacerilor Interne, au fost stabilite precizări privind procedura de aplicare a prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 284/2005, în sensul că locuința achiziționată prin credit ipotecar/imobiliar trebuie să fie situată în localitatea în care solicitantul a fost numit în prima funcție sau mutat în interesul serviciului, respectiva adresă fiind sursa litigiului și cea care a generat divergența de interpretare inexistentă până la acel moment. Prin urmare, din această perspectivă problema de drept este una recentă. ... 73. Caracterul de noutate este confirmat și de faptul că în privința problemei de drept enunțate nu a fost evidențiată o practică judiciară substanțială, consolidată. ... 74. În ceea ce privește condiția ca respectiva chestiune de drept să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, iar Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat deja asupra problemei de drept printr-o hotărâre obligatorie pentru toate instanțele, se constată că, în mod formal, asupra chestiunii în sine nu există o decizie de unificare și nicio sesizare având ca obiect un recurs în interesul legii în curs de soluționare pe această problemă de drept. ... 75. În concluzie, se constată că sunt cumulativ întrunite condițiile art. 519 din Codul de procedură civilă, sesizarea fiind admisibilă. ... ... IX.2. Asupra fondului problemei de drept 76. Cu titlu preliminar, pentru corecta definire a obiectului chestiunii de drept a cărei dezlegare se solicită, se impune a arăta că întrebarea vizează interpretarea dispozițiilor art. 31 alin. (1) , (1^1) și (1^2) din Legea nr. 360/2002 în varianta anterioară modificării acestui text prin Legea nr. 113/2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 402 din 10 mai 2023, formă aplicabilă din 13 mai 2023. ... 77. Această precizare este necesară întrucât, în varianta actuală a legii, legiuitorul rezolvă el însuși, prin soluția legislativă adoptată, problema de drept supusă dezlegării, optând în favoarea celei de-a doua soluții jurisprudențiale, articolul unic din Legea nr. 113/2023 statuând că: Articolul 31 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 24 iunie 2002, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează: (...) 2. După alineatul (1^4) se introduce un nou alineat, alin. (1^5), cu următorul cuprins: (1^5) Contractul de închiriere pe baza căruia se acordă compensația lunară pentru chirie în condițiile alin. (1) și alin. (1^1) sau documentele în baza cărora se acordă dreptul prevăzut la alin. (1^2) pot avea ca obiect o locuință din localitatea unde polițistul a fost numit în prima funcție ori mutat în interesul serviciului sau o locuință situată într-o localitate aflată la o distanță de maximum 70 km, în cazul în care nici polițistul și nici soțul/soția nu au în proprietate personală o locuință în localitatea unde se află locuința ce face obiectul contractului de închiriere ori al documentelor în baza cărora se acordă dreptul prevăzut la alin. (1^2) sau în altă localitate situată mai aproape de locul de muncă. ... 78. În varianta anterioară, cea a cărei interpretare a necesitat prezenta dezlegare pe calea unei hotărâri prealabile, art. 31 din Legea nr. 360/2002 nu făcea nicio referire la condiția ca respectivul contract de închiriere pe baza căruia se acordă compensația lunară pentru chirie în condițiile alin. (1) și (1^1) să aibă ca obiect o locuință din localitatea unde polițistul a fost numit în prima funcție ori mutat în interesul serviciului sau o locuință situată într-o localitate aflată la o distanță de maximum 70 km, acesta stipulând doar că: (1) Polițistul numit în prima funcție sau mutat în interesul serviciului într-o altă localitate decât cea în care își are domiciliul și care nu deține locuință proprietate personală în acea localitate, nici el și nici soția/soțul acestuia, în situația în care nu i se poate asigura spațiu de locuit corespunzător, are dreptul la o compensație pentru chirie de până la 50% din salariul de bază. (1^1) Polițistul numit în prima funcție sau mutat în interesul serviciului în localitatea în care își are domiciliul, dar care nu deține locuință proprietate personală în acea localitate, nici el și nici soția/soțul acestuia, în situația în care nu i se poate asigura spațiul de locuit corespunzător, poate beneficia de compensația lunară pentru chirie, prevăzută la alin. (1) , în cazuri justificate, pe baza rezultatelor anchetei sociale efectuate de o comisie constituită prin ordin al ministrului afacerilor interne, însușite de către conducătorul unității din care face parte polițistul, la solicitarea acestuia.“ - (alineatul a fost introdus prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 102/2004 pentru modificarea și completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, aprobată cu modificări prin Legea nr. 24/2005, în vigoare de la 22 noiembrie 2004 și modificat la 22 decembrie 2012 prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 96/2012 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administrației publice centrale și pentru modificarea unor acte normative, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 71/2003, cu modificările și completările ulterioare). (1^2) Polițistul care îndeplinește condițiile de acordare a compensației lunare pentru chirie potrivit alin. (1) și (1^1) și care contractează un credit ipotecar/imobiliar destinat achiziționării unei locuințe beneficiază de compensația lunară pentru chirie, pe o perioadă ce nu poate depăși durata de derulare a creditului respectiv, pentru plata ratei sau a unei fracțiuni din rata aferentă creditului. În această situație, compensația lunară pentru chirie se acordă în cuantumul prevăzut la alin. (1) , dar nu poate depăși rata lunară plătită pentru creditul ipotecar/imobiliar. ... 79. În aplicarea acestui text de lege, prin art. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 284/2005, în varianta aplicabilă anterior modificărilor legislative din anul 2023, au fost prevăzute condițiile acordării dreptului prevăzut de art. 31 alin. (1^2) din Legea nr. 360/2002, respectiv: „Polițistul numit în prima funcție sau mutat în interesul serviciului într-o altă localitate decât cea în care își are domiciliul beneficiază de compensația lunară pentru chirie dacă îndeplinește cumulativ următoarele cerințe: a) nu efectuează naveta la și de la locul de muncă din/în localitatea de domiciliu; ... b) polițistul ori soția/soțul acestuia/acesteia nu deține locuință proprietate personală în localitatea în care a fost numit în prima funcție sau mutat în interesul serviciului; ... c) unitatea de poliție în care polițistul este încadrat nu are posibilitatea să îi asigure acestuia și, după caz, membrilor familiei sale spațiu de locuit corespunzător; ... d) polițistul ori soția/soțul acestuia/acesteia nu are atribuită, prin contract de închiriere cu plata subvenționată a chiriei, o locuință din fondul locativ de stat în localitatea unde a fost numit în prima funcție sau mutat în interesul serviciului; ... e) polițistul ori soția/soțul acestuia/acesteia prezintă un contract de închiriere a unui spațiu de locuit încheiat în nume propriu sau în numele soțului/soției, altul decât cel prevăzut la lit. d) ; (...)“. ... ... 80. Art. 31 alin. (1^2) din Legea nr. 360/2002 face trimitere doar la condițiile impuse de alin. (1) și (1^1) ale aceluiași articol, iar enumerarea condițiilor prevăzute de aceste texte este una exhaustivă, textul nefăcând vreo trimitere la eventuale alte condiții ce ar urma să fie stabilite prin legislația secundară. Prin urmare, legea nu impune expres condiția referitoare la amplasarea locuinței achiziționate și nu lasă loc pentru interpretarea textului în sens restrictiv sau pentru eventuale explicitări ulterioare în acest sens, pe cale infralegală. ... 81. De remarcat că nici textul care stabilește condițiile acordării acestui drept, respectiv art. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 284/2005, nu prevede o condiție restrictivă în sensul ca respectivul contract de închiriere pe baza căruia se acordă compensația lunară pentru chirie în condițiile alin. (1) și (1^1) să aibă ca obiect o locuință din localitatea unde polițistul a fost numit în prima funcție. ... 82. Mai mult, o astfel de condiție nu reiese expres nici din art. 4 din Hotărârea Guvernului nr. 284/2005, care descrie metodologia acordării acestui drept prin enumerarea elementelor ce trebuie cuprinse în raportul scris prin care polițiștii solicită acordarea dreptului, text potrivit căruia: (1) Polițiștii îndreptățiți să beneficieze de compensația lunară pentru chirie solicită, prin raport scris, șefului unității de poliție în care sunt încadrați acordarea acestui drept bănesc. (2) Raportul se înregistrează la secretariatul unității și va conține, în mod obligatoriu, următoarele elemente: (...) c) adresa la care locuiește în localitatea în care a fost numit în prima funcție sau mutat în interesul serviciului, pentru care se anexează copia contractului de închiriere (s.n.); (...) ... ... 83. Numai indirect, din elementele enumerate la art. 4 alin. (2) lit. c) din Hotărârea Guvernului nr. 284/2005 ca trebuind incluse în raportul ce urmează a fi întocmit pentru acordarea dreptului, printre care se regăsește și cerința de a fi menționată adresa la care locuiește în localitatea în care a fost numit în prima funcție sau mutat în interesul serviciului, pentru care se anexează copia contractului de închiriere, s-ar putea desprinde faptul că acel contract de închiriere pe baza căruia se acordă compensația lunară pentru chirie în condițiile alin. (1) și (1^1) trebuie să aibă ca obiect o locuință care trebuie situată în localitatea unde polițistul a fost numit în prima funcție. ... 84. Prin urmare, problema de drept a cărei dezlegare se urmărește în prezenta cauză rezultă din faptul că textele legale care reglementează condițiile de acordare a beneficiului [art. 31 alin. (1) , (1^1) și (1^2) din Legea nr. 360/2002 și art. 2 și 3 din Hotărârea Guvernului nr. 284/2005] nu impun condiția ca locuința achiziționată de polițist să fie în localitatea în care a fost numit, pe când art. 4 alin. (2) lit. c) din Hotărârea Guvernului nr. 284/2005, care reglementează conținutul raportului prin care polițistul cere beneficiul, face referire la existența unui contract de închiriere din localitatea în care a fost numit, instanțele fiind ținute să respecte atât legea, cât și hotărârea Guvernului. Așadar, problema constă într-o aparentă incoerență între art. 31 alin. (1) , (1^1) și (1^2) din Legea nr. 360/2002 și art. 2 și 3 din Hotărârea Guvernului nr. 284/2005, pe de-o parte, și art. 4 alin. (2) lit. c) din Hotărârea Guvernului nr. 284/2005, pe de altă parte. ... 85. Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept reține că interpretarea sistematică a textelor de mai sus, ținându-se seama de ierarhia actelor normative și de regulile de tehnică legislativă ale Legii nr. 24/2000, conduce la concluzia că, pentru a beneficia de compensația lunară pentru chirie în vederea plății ratei sau a unei fracțiuni din rata aferentă creditului ipotecar/imobiliar, nu este necesar ca locuința achiziționată de polițist să fie situată în localitatea în care polițistul își desfășoară activitatea, locuința putând fi situată și în altă localitate (aflată în proximitate). ... 86. Un prim argument de text constă în faptul că este eronat a adăuga la condițiile legale expres arătate în cuprinsul art. 31 alin. (1) , (1^1) și (1^2) din Legea nr. 360/2002 și art. 2 și 3 din Hotărârea Guvernului nr. 284/2005 o condiție suplimentară obținută prin interpretarea unui text care reglementează conținutul raportului, care nu este altceva decât cererea depusă în vederea acordării dreptului. ... 87. Este evident că obiectul art. 4 din Hotărârea Guvernului nr. 284/2005 nu este acela de a stabili condițiile acordării dreptului, acestea fiind stabilite de art. 2 din actul normativ menționat, care își are corespondentul în art. 31 din actul normativ primar, respectiv Legea nr. 360/2002. Prin urmare, raportul pe care polițistul trebuie să îl întocmească în scris nu poate face referire la îndeplinirea altor condiții decât a celor stipulate de actul normativ primar și de norma sa de aplicare, iar mențiunea pe care art. 4 alin. (2) lit. c) din Hotărârea Guvernului nr. 284/2005 o face la adresa la care locuiește în localitatea în care a fost numit în prima funcție sau mutat în interesul serviciului nu poate primi semnificația introducerii unei noi condiții, care ar adăuga atât la lege, cât și la norma ei de aplicare. ... 88. Prin urmare, art. 4 alin. (2) lit. c) din Hotărârea Guvernului nr. 284/2005 trebuie interpretat extensiv, pentru că doar astfel se asigură coerența lui cu art. 2 și 3 din același act normativ și mai ales cu art. 31 alin. (1) , (1^1) și (1^2) din Legea nr. 360/2002. Ceea ce primează sunt textele care reglementează expres condițiile acordării beneficiului și nu referința conjuncturală dintr-un text care are alt obiect de reglementare, respectiv conținutul cererii de acordare a beneficiului. ... 89. Se reține, de asemenea, că interpretarea gramaticală a textului, pornind de la noțiunea de „localitate“, nu se opune acestei interpretări extensive. ... 90. Astfel, anexa nr. 1 din Legea nr. 351/2001 definește noțiunea de localitate ca fiind „formă de așezare stabilă a populației în teritoriu, alcătuind un nucleu de viață umană, cu structuri și mărimi variabile, diferențiate în funcție de specificul activităților de producție dominante ale locuitorilor, caracteristicile organizării administrativ-teritoriale, numărul de locuitori, caracterul fondului construit, gradul de dotare social-culturală și de echipare tehnico-edilitară“. ... 91. Potrivit prevederilor art. 4 alin. (3) din Legea nr. 2/1968, „Orașele și municipiile sunt alcătuite din localități componente sau din localități componente și sate ce aparțin orașului, respectiv municipiului, după caz“. ... 92. Prin urmare, legiuitorul însuși a înțeles să distingă între două categorii de localități: localități componente ale orașului, pe de o parte, și localități componente și sate ce aparțin orașului, pe de altă parte. Din această perspectivă, cele dintâi se vor regăsi în interiorul limitelor teritoriale ale unității administrative, pe când cele din a doua categorie vor fi în afara acestor limite. Pe de altă parte, însuși legiuitorul pune uneori, în mod explicit, semnul egalității între localitate și municipiu, așa cum rezultă din dispozițiile Legii nr. 351/2001. ... 93. Aceste precizări terminologice permit o interpretare flexibilă a noțiunii de „localitate în care își desfășoară activitatea polițistul“, care să includă și o localitate limitrofă, fără a fi însă lămuritoare prin ele însele, sensul art. 4 alin. (2) lit. c) din Hotărârea Guvernului nr. 284/2005 neputând fi pe deplin înțeles doar prin raportare la terminologia specifică organizării administrative a teritoriului, fără o raportare la intenția legiuitorului și la ansamblul cadrului normativ care reglementează dreptul ce face obiectul cauzei în care a fost formulată prezenta sesizare. ... 94. Un argument de text secundar, ce converge în sensul aceleiași interpretări, se desprinde și din normele infralegale adoptate în aplicarea art. 32 din Legea nr. 360/2002, respectiv Ordinul nr. 129/2010, care în art. 4 prevede că: (1) Beneficiază de programele prevăzute la art. 1 personalul ministerului prevăzut la art. 17 alin. (1) din ordonanța de urgență care îndeplinește cumulativ următoarele condiții: a) nu deține locuință proprietate personală, nici el/ea și nici soția/soțul, sau deține o locuință proprietate personală care nu satisface exigențele minimale prevăzute de Legea nr. 114/1996 privind locuințele, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în localitatea în care își are sediul unitatea la care este încadrat ori în localități limitrofe acesteia (s.n.); (…). ... ... ... 95. Evident, ordinul mai sus menționat reglementează un drept distinct, respectiv dreptul polițistului de a i se asigura un spațiu de locuit corespunzător, drept corelativ prevederilor art. 17 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Afacerilor Interne, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările și completările ulterioare (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2007), text potrivit căruia acest minister poate desfășura programe pentru construirea de locuințe, proprietate a personalului instituției, din fondurile beneficiarilor, pe terenuri disponibile proprietate publică a statului, aflate în administrarea ministerului. ... 96. Cu toate acestea, Ordinul nr. 129/2010 este în vigoare și produce efecte juridice, fiind un act administrativ normativ care nu a fost anulat pe calea unei acțiuni în contencios administrativ. Prin urmare, este relevant în susținerea interpretării dispozițiilor art. 31 alin. (1^2) din Legea nr. 360/2002. ... 97. Astfel, dreptul polițistului de a beneficia de compensația pentru chirie de până la 50% din salariul de bază și, implicit, de a beneficia de compensația lunară pentru chirie în vederea plății ratei sau a unei fracțiuni din rata aferentă creditului ipotecar/imobiliar este subsidiar dreptului de a i se asigura un spațiu de locuit corespunzător în condițiile art. 4 din Ordinul nr. 129/2010. Or, aceste din urmă prevederi impun, printre altele, condiția ca polițistul să „nu dețină locuință proprietate personală, nici el/ea și nici soția/soțul (...) în localitatea în care își are sediul unitatea la care este încadrat ori în localități limitrofe acesteia (s.n.)“. ... 98. Or, de vreme ce condiția negativă impusă pentru exercitarea dreptului polițistului de a i se asigura un spațiu de locuit corespunzător se referă inclusiv la localitățile limitrofe celei în care polițistul își desfășoară activitatea, în mod simetric, în ipoteza în care acestuia nu i se poate asigura folosința unui spațiu de locuit corespunzător, trebuie să i se recunoască dreptul de a beneficia de compensația chiriei și implicit, de a beneficia de compensația lunară pentru chirie în vederea plății ratei sau a unei fracțiuni din rata aferentă creditului ipotecar/imobiliar și pentru o locuință situată într-o localitate limitrofă celei în care polițistul își desfășoară activitatea. ... 99. O interpretare în sens contrar ar conduce la concluzia că polițistului i s-ar impune, pe de o parte, condiția să „nu dețină locuință proprietate personală, nici el/ea și nici soția/soțul (...) în localitatea în care își are sediul unitatea la care este încadrat ori în localități limitrofe acesteia“ pentru a beneficia de dreptul de a i se asigura un spațiu de locuit corespunzător, dar, în ipoteza în care nu i se poate asigura folosința unui astfel de spațiu de locuit corespunzător, i s-ar refuza acordarea compensației pentru chirie/rate, pentru contractul încheiat cu privire la un imobil situat într-o localitate limitrofă localității în care își desfășoară activitatea, ceea ce ar constitui nu doar o soluție inechitabilă și lipsită de vreo justificare obiectivă, dar și una contrară scopului normelor legale edictate, din perspectiva unei interpretări teleologice. ... 100. Față de claritatea textului de lege, nu s-ar putea atribui forță juridică unei simple adrese, fie ea și emisă de emitentul normelor de aplicare a legii, care introduce o condiție inexistentă în norma primară și care poate avea cel mult forța unei opinii interpretative. ... 101. Un al treilea argument, distinct de interpretarea textelor legale, ce decurge din interpretarea intenției legiuitorului, ajunge la aceeași concluzie. Această intenție rezultă din modificările aduse Legii nr. 360/2002 și din dispozițiile similare ale art. 105 din Legea nr. 145/2019. Se remarcă faptul că, inițial, a lipsit o referință expresă la faptul că nu este necesar ca localitatea în care e închiriată sau achiziționată locuința să fie identică cu localitatea în care e numit polițistul. O astfel de omisiune a fost de natură să dea naștere unor divergențe de interpretare, ceea ce s-a și întâmplat în practică. ... 102. Consacrarea expresă, de către legiuitor, prin Legea nr. 113/2023, respectiv prin Legea nr. 145/2019, a soluției care permite exercitarea dreptului la compensația lunară pentru chirie în condițiile alin. (1) și (1^1) din Legea nr. 360/2002 sau a dreptului prevăzut la alin. (1^2) din același act normativ pe baza unui contract de închiriere având ca obiect o locuință din localitatea unde polițistul a fost numit în prima funcție ori mutat în interesul serviciului sau o locuință situată într-o localitate aflată la o distanță de maximum 70 km oferă un indiciu clar al voinței legiuitorului de a clarifica dincolo de orice dubiu sensul în care norma legală ar fi trebuit interpretată. Totodată, dacă s-ar admite ca textul anterior modificării să fie interpretat în mod diferit, s-ar ajunge la generarea unei inechități între beneficiarii textului nou și clar și cei care au încheiat contractul sub imperiul legii vechi, de altfel la fel de clare, dar în interpretarea căreia autoritățile administrative au edictat norme infralegale restrictive. ... 103. Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept reține că nu este vorba despre un caz de simplă coincidență legislativă, ci de intenția explicită de a acorda un beneficiu similar la două categorii de funcționari publici cu statut special, în condiții cât mai obiective, după cum rezultă cu claritate din expunerea de motive a Legii nr. 113/2023. ... 104. Prin urmare, interpretarea de text și sistematică a dispozițiilor art. 31 alin. (1) , (1^1) și (1^2) din Legea nr. 360/2002 și ale art. 2, 3 și art. 4 alin. (2) lit. c) din Hotărârea Guvernului nr. 284/2005, coroborată cu interpretarea scopului legiuitorului, desprinsă inclusiv din modificările legislative ulterioare similare ale Legii nr. 360/2002 și ale Legii nr. 145/2019, conduc la concluzia că, pentru a beneficia de compensația lunară pentru chirie în vederea plății ratei sau a unei fracțiuni din rata aferentă creditului ipotecar/imobiliar, nu este necesar ca locuința achiziționată de polițist să fie situată în localitatea în care polițistul își desfășoară activitatea, locuința putând fi situată și în altă localitate aflată în proximitate (limitrofă). ... ... ...