Decizia ÎCCJ nr. 47/2023 (HP)Punctul VI

VI. Jurisprudența națională cu privire la chestiunea de drept 1. Jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală 33. Decizia nr. 67 din 25 octombrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1141 din 28 noiembrie 2022, prin care s-a stabilit că „normele referitoare la întreruperea cursului prescripției sunt norme de drept penal material (substanțial) supuse din perspectiva aplicării lor în timp principiului activității legii penale prevăzut de art. 3 din Codul penal, cu excepția dispozițiilor mai favorabile, potrivit principiului mitior lex prevăzut de art. 15 alin. (2) din Constituția României, republicată, și art. 5 din Codul penal“. În considerentele deciziei, instanța supremă, făcând trimitere la Decizia nr. 453 din 24 iunie 2020 a Curții Constituționale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1190 din 7 decembrie 2020, a reținut că „aprecierea eronată (...) asupra incidenței unei cauze de încetare a procesului penal, inclusiv prescripția răspunderii penale, constituie o eroare de judecată“. ... ... 2. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția penală 34. Încheierea nr. 750 din 17 noiembrie 2020, pronunțată în calea de atac a contestației formulate în procedura în cameră preliminară, prin care s-a reținut că deși s-a invocat incidența unei cauze de încetare a procesului penal, respectiv a prescripției speciale a răspunderii penale cu privire la una dintre infracțiunile reținute în sarcina inculpatului, judecătorul de cameră preliminară nu se poate pronunța asupra aspectelor legate de temeinicia acuzației, acesta fiind atributul exclusiv al instanței competente să judece fondul cauzei, sens în care s-a făcut trimitere la Decizia nr. 239 din 19 aprilie 2018 a Curții Constituționale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 584 din 10 iulie 2018, prin care s-a statuat că „existența unui caz dintre cele prevăzute de art. 16 alin. (1) lit. a) -j) din Codul de procedură penală ar putea fi valorificată doar în faza de judecată, intrând în atribuțiile instanței de judecată competente să soluționeze fondul cauzei să pronunțe - în condițiile art. 396 alin. (5) -(8) din Codul de procedură penală - o soluție de achitare sau încetare a procesului penal. (...) valorificarea cazurilor care împiedică punerea în mișcare și exercitarea acțiunii penale excedează competenței judecătorului de cameră preliminară.“ ... 35. Încheierea nr. 422 din 30 iunie 2022, pronunțată în calea de atac a contestației formulate în procedura în cameră preliminară, prin care s-a arătat că în cadrul procedurii camerei preliminare se efectuează un control de legalitate a posteriori atât a actului de trimitere în judecată, a efectuării actelor de către organele de urmărire penală, cât și a probelor pe care se bazează acesta, iar obiectul acestei proceduri nu include aspecte legate de temeinicia trimiterii în judecată sau de posibilitatea de a ordona administrarea unor probe noi de către procuror. Aspectele privind împlinirea sau neîmplinirea cursului termenului de prescripție generală și existența sau inexistența vreunui caz de întrerupere, precum și neregularitatea întocmirii rechizitoriului constând în împrejurarea că nu se poate determina legea penală mai favorabilă nu pot forma obiectul analizei judecătorului de cameră preliminară, ci doar obiectul analizei instanței de judecată învestite cu soluționarea cauzei. În ceea ce privește prescripția răspunderii penale, s-a considerat că aprecierea asupra acestei cauze de încetare a procesului penal urmează a fi realizată de către instanța care judecă dosarul în fond, și nu de către judecătorul de cameră preliminară. ... 36. Încheierea nr. 85 din 2 februarie 2023, pronunțată în calea de atac a contestației formulate în procedura în cameră preliminară, prin care s-a reținut că aspectele privind constatarea împlinirii termenului de prescripție, cu consecința încetării procesului penal, nu pot face obiectul procedurii de cameră preliminară, acest aspect urmând să fie analizat de către instanța de judecată în cursul judecății. ... 37. Încheierea nr. 59 din 3 februarie 2023, definitivă la data de 31 mai 2023, prin Încheierea nr. 5, prin care au fost respinse contestațiile formulate de inculpați (ambele încheieri fiind pronunțate de Secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție). În considerentele acesteia s-a menționat în legătură cu solicitările ce vizează nelegalitatea ordonanțelor de efectuare în continuare a urmăririi penale in personam și de punere în mișcare a acțiunii penale, precum și a rechizitoriului, emise în condițiile existenței unei cauze care înlătură răspunderea penală, respectiv prescripția răspunderii penale, în raport cu deciziile nr. 297 din 26 aprilie 2018 și nr. 358 din 26 mai 2022 ale Curții Constituționale și Decizia nr. 67 din 25 octombrie 2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, că nu pot fi avute în vedere, întrucât excedează obiectului procedurii de cameră preliminară, având în vedere că reținerea intervenției sau neintervenției prescripției răspunderii penale este o chestiune care ține de fondul cauzei, și nicidecum nu poate fi cenzurată sub aspectul îndeplinirii condițiilor în această etapă a procesului penal. ... ... 3. Jurisprudența și punctele de vedere exprimate de către curțile de apel și instanțele judecătorești arondate 38. În urma consultării instanțelor de judecată, în conformitate cu dispozițiile art. 476 alin. (10) din Codul de procedură penală cu referire la art. 473 alin. (5) din Codul de procedură penală, s-a evidențiat o orientare jurisprudențială majoritară, potrivit căreia în cadrul procedurii în cameră preliminară nu se poate constata, pe cale incidentală, împlinirea termenului de prescripție a răspunderii penale ca temei al nelegalității actelor de urmărire penală efectuate, precum și a probelor administrate ulterior intervenirii prescripției. ... 39. În argumentarea acestei opinii jurisprudențiale, pornindu-se de la obiectul procedurii în cameră preliminară care îl constituie verificarea legalității sesizării instanței, a efectuării actelor de urmărire penală și a administrării probelor, precum și de la interpretarea dispozițiilor art. 17 din Codul de procedură penală care reglementează în ce stadii procesuale pot fi date soluții de stingere a procesului penal pentru incidența vreunuia din cazurile prevăzute de art. 16 alin. (1) din Codul de procedură penală, s-a arătat că judecătorul de cameră preliminară nu poate examina aspecte ce țin de temeinicia acuzației penale, cum ar fi constatarea împlinirii termenului de prescripție a răspunderii penale, care, în anumite situații, presupune identificarea legii penale mai favorabile și/sau verificarea și stabilirea corectă a încadrării juridice a bazei factuale descrise prin rechizitoriu, demersuri incompatibile cu această etapă a procedurii judiciare, motiv pentru care, ulterior trimiterii în judecată a autorului și participanților la săvârșirea activității infracționale, numai instanța care judecă cauza pe fond poate reține existența unei cauze de încetare a procesului penal, dispunând în consecință. ... 40. Ca atare, s-a concluzionat că examinarea pe cale incidentală a instituției prescripției răspunderii penale prin raportare la deciziile nr. 297 din 26 aprilie 2018 și nr. 358 din 26 mai 2022 ale Curții Constituționale și Decizia nr. 67 din 25 octombrie 2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală nu este permisă, având în vedere obiectul procedurii în cameră preliminară, o interpretare contrară echivalând cu o depășire a limitelor de competență funcțională a organului judiciar stabilite de legiuitor pentru această etapă procesuală. ... 41. Acest punct de vedere a fost exprimat de următoarele curți de apel/tribunale și instanțe arondate: Curtea de Apel Alba Iulia, Tribunalul Alba, Tribunalul Hunedoara, Tribunalul Sibiu, Judecătoria Aiud, Judecătoria Hunedoara, Judecătoria Deva, Judecătoria Sibiu; Curtea de Apel Bacău, Tribunalul Bacău, Tribunalul Neamț, Judecătoria Onești, Judecătoria Moinești, Judecătoria Piatra-Neamț; Curtea de Apel Brașov, Tribunalul Covasna, Judecătoria Făgăraș și Judecătoria Rupea; Curtea de Apel București - Secția I penală, Tribunalul Giurgiu, Tribunalul Ialomița, Tribunalul Teleorman, Judecătoria Lehliu-Gară, Judecătoria Bolintin-Vale, Judecătoria Buftea, Judecătoria Slobozia, Judecătoria Urziceni, Judecătoria Alexandria, Judecătoria Roșiori de Vede, Judecătoria Zimnicea, Judecătoria Turnu Măgurele; Curtea de Apel Cluj, Tribunalul Cluj, Tribunalul Bistrița-Năsăud, Tribunalul Sălaj, Tribunalul Maramureș, Judecătoria Bistrița, Judecătoria Baia Mare, Judecătoria Vișeu de Sus; Curtea de Apel Craiova, Tribunalul Gorj, Tribunalul Mehedinți, Judecătoria Târgu Jiu, Judecătoria Drobeta-Turnu Severin, Judecătoria Strehaia, Judecătoria Orșova, Judecătoria Caracal, Judecătoria Balș, Judecătoria Corabia; Curtea de Apel Galați, Tribunalul Galați, Tribunalul Vrancea; Curtea de Apel Oradea și Tribunalul Bihor; Curtea de Apel Ploiești, Judecătoria Ploiești, Judecătoria Câmpina, Judecătoria Vălenii de Munte și Judecătoria Sinaia; Curtea de Apel Suceava, Tribunalul Suceava, Tribunalul Botoșani și Judecătoria Botoșani; Curtea de Apel Timișoara; Tribunalul Tulcea și Tribunalul Constanța; Tribunalul Argeș; Tribunalul Vaslui, Judecătoria Vaslui, Judecătoria Iași, Judecătoria Răducăneni și Judecătoria Pașcani. ... 42. Au fost identificate și transmise hotărâri judecătorești relevante în susținerea acestei opinii de către următoarele instanțe: Curtea de Apel Brașov (Încheierea penală nr. 13/CP din 19 ianuarie 2022 și Încheierea penală nr. 202/CP din 7 decembrie 2022), Judecătoria Făgăraș (Încheierea din data de 17 octombrie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 3.263/226/ 2022/a1), Curtea de Apel București - Secția a II-a penală (Încheierea nr. 101/CO-CP din 10 aprilie 2019), Curtea de Apel Craiova (Încheierea nr. 59 din 21 iulie 2022), Curtea de Apel Cluj (Încheierea penală nr. 259 din 6 decembrie 2022), Tribunalul Maramureș (Încheierea penală nr. 44/CCP din 30 martie 2023), Judecătoria Baia Mare (Încheierea penală nr. 2.942 din 21 septembrie 2022 și Încheierea penală nr. 526 din 1 februarie 2023), Tribunalul Sălaj (Încheierea penală nr. 25 din 30 septembrie 2022 și Încheierea penală nr. 32 din 16 decembrie 2022), Curtea de Apel Suceava (Încheierea nr. 31 din 21 martie 2023), Tribunalul Botoșani (Încheierea nr. 281 din 7 decembrie 2022), Curtea de Apel Timișoara (Încheierea din 4 iunie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 357/59/2018/a1), Tribunalul Constanța (Încheierea penală nr. 190 din 24 martie 2023), Tribunalul Mureș (Încheierea penală nr. 15/CCP din 20 ianuarie 2023), Judecătoria Reghin (Încheierea finală cameră preliminară nr. 196 din 4 noiembrie 2022), Judecătoria Aiud (Încheierea finală cameră preliminară nr. 462 din 6 noiembrie 2019 și Încheierea finală cameră preliminară nr. 209 din 25 mai 2022), Judecătoria Iași (Încheierea finală cameră preliminară nr. 149/a1 din 17 februarie 2023) și Judecătoria Vaslui (Încheierea finală cameră preliminară din 25 noiembrie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 3.447/333/2022/a1). ... 43. În sens contrar, opinia exprimată de Curtea de Apel București - Secția a II-a penală, Tribunalul București, Tribunalul Ilfov, Judecătoria Cornetu, Judecătoria Videle; Curtea de Apel Constanța; Curtea de Apel Iași, Tribunalul Iași, Judecătoria Huși și Judecătoria Bârlad; Curtea de Apel Pitești; Curtea de Apel Târgu Mureș; Tribunalul Brașov și Judecătoria Brașov; Tribunalul Prahova și Judecătoria Mizil; Tribunalul Timiș și Judecătoria Timișoara; Judecătoria Alba Iulia, Judecătoria Agnita, Judecătoria Avrig, Judecătoria Hațeg și Judecătoria Petroșani; Judecătoria Zalău; Tribunalul Dolj, Tribunalul Olt, Judecătoria Craiova, Judecătoria Motru, Judecătoria Băilești, Judecătoria Calafat, Judecătoria Filiași, Judecătoria Segarcea, Judecătoria Vânju Mare, Judecătoria Târgu Cărbunești și Judecătoria Novaci; Judecătoria Brăila; Judecătoria Negrești-Oaș; Judecătoria Roman și Judecătoria Târgu-Neamț constă în aceea că judecătorul de cameră preliminară poate constata intervenită prescripția răspunderii penale pe cale incidentală, ca temei al nelegalității actelor de urmărire penală efectuate și a probelor administrate în cauză ulterior împlinirii termenului de prescripție, întrucât, în raport cu obiectul procedurii în cameră preliminară, precum și cu prevederile art. 309 alin. (1) din Codul de procedură penală care nu permit punerea în mișcare a acțiunii penale când există vreunul din cazurile de împiedicare prevăzute de art. 16 alin. (1) din Codul de procedură penală, exercitarea acțiunii penale ca instrument juridic prin care se aduce în fața organelor judiciare conflictul de drept penal se realizează cu respectarea principiului legalității consacrat de art. 2 din Codul de procedură penală. Drept urmare, s-a conchis că existența unui caz de împiedicare a punerii în mișcare a acțiunii penale atrage nelegalitatea actelor de urmărire penală efectuate, împrejurare ce atrage restituirea cauzei la parchet, în condițiile art. 346 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală. ... 44. Această orientare se reflectă în practica următoarelor instanțe: Curtea de Apel Alba Iulia (Încheierea nr. 40 din 18 iulie 2022), Tribunalul Constanța (Încheierea finală cameră preliminară nr. 6 din 16 ianuarie 2023), Tribunalul Dâmbovița (Încheierea din 23 februarie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 3.973/120/2022/a1), Tribunalul Vaslui (Încheierea finală cameră preliminară nr. 3/CC din 26 ianuarie 2023). ... 45. Suplimentar, într-un punct de vedere nuanțat, Judecătoria Alba Iulia a arătat că împlinirea termenului de prescripție a răspunderii penale poate fi constatată pe cale incidentală de judecătorul de cameră preliminară doar în cazul în care actele de urmărire penală și probele a căror nelegalitate se contestă au fost efectuate, respectiv administrate, după data de 9 iunie 2022, când a fost publicată Decizia nr. 358 din 26 mai 2022 a Curții Constituționale, o interpretare contrară conducând la sancționarea organului de urmărire penală pentru lipsa de previziune în legătură cu o interpretare ulterioară dată de instanța de contencios constituțional și considerată ca fiind conformă cu legea fundamentală. ... ... ...