Decizia ÎCCJ nr. 46/2023 (HP)Punctul VI

VI. Punctul de vedere al completului de judecată care a formulat sesizarea cu privire la dezlegarea chestiunii de drept 39. Opinia completului de judecată al instanței de sesizare este că, în lumina Deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii nr. 23 din 15 noiembrie 2021, dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 64/2006 trebuie interpretate în sensul că, la stabilirea drepturilor bănești cuvenite polițiștilor de penitenciare pe durata concediului medical/incapacității de muncă, delegare, detașare și alte concedii plătite, respectiv învoiri plătite, trebuie să li se recunoască sporurile pentru muncă în condiții vătămătoare și pentru condiții grele de muncă de care au beneficiat în timpul de lucru în perioada respectivă. ... 40. Astfel, Decizia nr. 23 din 15 noiembrie 2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii a tranșat cu caracter obligatoriu modalitatea de stabilire a drepturilor bănești pe perioada concediului de odihnă. În speță, instanța este chemată a decela modalitatea de stabilire a drepturilor cu privire la celelalte tipuri de concedii și învoiri plătite la care face referire textul de lege supus interpretării. ... 41. Au fost indicate ca relevante în cauză dispozițiile art. 36 din Legea nr. 293/2004, potrivit cărora „Funcționarul public cu statut special din sistemul administrației penitenciare are dreptul la: a) salariu lunar, compus din salariul de bază, indemnizații, sporuri, precum și premii și prime, ale căror cuantumuri se stabilesc prin lege. Salariul de bază cuprinde salariul corespunzător funcției îndeplinite, gradului profesional deținut, gradațiile, sporurile pentru misiune permanentă și, după caz, indemnizația de conducere și salariul de merit; (...) e) concedii de odihnă (...)“; art. 104 din Legea nr. 145/2019: „Polițistul de penitenciare are dreptul la: (...) f) concedii de odihnă, concedii de studii, învoiri plătite (...); g) concedii medicale (...)“; art. 61 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005: „(1) Prevederile prezentei ordonanțe de urgență sunt aplicabile și persoanelor care își desfășoară activitatea în ministerele și instituțiile din sectorul de apărare, ordine publică și securitate națională. (2) Pentru personalul militar în activitate, polițiștii și polițiștii de penitenciare, drepturile bănești aferente concediilor medicale prevăzute la art. 2 alin. (1) se calculează și se plătesc conform prevederilor legale specifice acestor categorii de personal și se suportă din bugetul de stat, prin bugetele ministerelor și instituțiilor din sectorul de apărare, ordine publică și securitate națională (...)“; art. 17 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005: „(1) Cuantumul brut lunar al indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă se determină prin aplicarea procentului de 75% asupra bazei de calcul stabilite conform art. 10. (2) Cuantumul brut lunar al indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă, determinată de tuberculoză, SIDA, neoplazii, de bolile infectocontagioase din grupa A, de urgențe medico-chirurgicale, precum și de unele tipuri de arsuri care se stabilesc prin normele de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență, inclusiv pentru perioada de recuperare, stabilite în condițiile prevăzute la art. 9, este de 100% din baza de calcul stabilită conform art. 10“; art. 13 din Hotărârea Guvernului nr. 1.946/2004 privind condițiile în baza cărora funcționarul public cu statut special din sistemul administrației penitenciare are dreptul la concedii de odihnă, concedii de studii, învoiri plătite și concedii fără plată, bilete de odihnă, tratament și recuperare, cu modificările ulterioare (Hotărârea Guvernului nr. 1.946/2004): „(1) În afara concediului de odihnă prevăzut la art. 1, funcționarii publici din sistemul administrației penitenciare, care își desfășoară activitatea în condiții deosebite - vătămătoare, grele sau periculoase - ori în locuri de muncă în care există astfel de condiții, stabilite potrivit legii, au dreptul în fiecare an calendaristic la un concediu de odihnă suplimentar cu o durată cuprinsă între 3 și 14 zile calendaristice (...)“ și art. 20 din Hotărârea Guvernului nr. 1.946/2004: „(1) Funcționarii publici din sistemul administrației penitenciare au dreptul, potrivit legii, la învoiri plătite cu durata de până la 10 zile calendaristice, în cazul următoarelor evenimente familiale: a) căsătoria funcționarului public din sistemul administrației penitenciare; b) nașterea sau căsătoria unui copil; c) decesul soțului/soției sau al unei rude de până la gradul al II-lea a funcționarului public din sistemul administrației penitenciare sau a soțului/soției acestuia. (2) Funcționarii publici din sistemul administrației penitenciare pot beneficia de învoiri plătite cu durata de cel mult 5 zile calendaristice, în următoarele situații: a) în caz de accidentare sau îmbolnăvire gravă a unuia dintre membrii familiei; b) în situația unor dezastre care au afectat domiciliul funcționarului public din sistemul administrației penitenciare, al părinților, socrilor sau copiilor acestuia; c) pentru alte situații sau evenimente excepționale, de natură să justifice învoirea solicitată. (3) Învoirile plătite se aprobă de conducerea unității, la cererea funcționarului public din sistemul administrației penitenciare.“; art. 18 din Hotărârea Guvernului nr. 604/2021 pentru aprobarea condițiilor în care polițiștii de penitenciare pot beneficia de concedii de odihnă, concedii de studii, învoiri plătite, concedii fără plată și bilete de odihnă: „(1) Polițiștii de penitenciare au dreptul, potrivit legii, la învoiri plătite cu durata de cel mult 10 zile calendaristice, în cazul următoarelor evenimente familiale: a) căsătoria polițistului de penitenciare; b) nașterea sau căsătoria unui copil; c) decesul soțului/soției sau al unei rude de până la gradul al II-lea a polițistului de penitenciare sau a soțului/soției acestuia. (2) Polițiștii de penitenciare pot beneficia de învoiri plătite cu durata de cel mult 5 zile calendaristice, în următoarele situații: a) în caz de accidentare sau îmbolnăvire gravă a unuia dintre membrii familiei; b) în situația unor dezastre care au afectat domiciliul polițistului de penitenciare, al părinților, socrilor sau copiilor acestuia; c) pentru alte situații sau evenimente excepționale, de natură să justifice învoirea solicitată. (3) Învoirile plătite prevăzute la alin. (1) și (2) se aprobă de conducerea unității, la cererea polițistului de penitenciare. (4) Polițiștii de penitenciare pot beneficia de învoire plătită stabilită în ore, în cadrul programului normal de lucru dintr-o zi, pentru rezolvarea unor situații urgente sau neprevăzute, cu aprobarea șefului ierarhic.“ ... 42. Instanța de trimitere apreciază că interpretarea dispozițiilor art. 38 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 64/2006, în sensul că „la stabilirea drepturilor bănești cuvenite polițiștilor de penitenciare pentru perioada concediului de odihnă trebuie avute în vedere sporurile pentru condiții de muncă grele, vătămătoare sau periculoase de care aceștia au beneficiat în perioada de activitate, corespunzător timpului lucrat în locurile de muncă respective“, așa cum reiese din Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii nr. 23 din 15 noiembrie 2021, nu poate fi limitată doar la indemnizația pentru concediul de odihnă, ci, dimpotrivă, pentru identitate de raționament, are în vedere și drepturile bănești acordate în perioada concediului medical și în cazul învoirilor și al altor concedii plătite. ... 43. Se reține legătura intrinsecă dintre sporurile care compun remunerația globală a funcționarului cu statut special din sistemul administrației penitenciarelor și executarea sarcinilor care îi revin potrivit statutului. Față de interpretarea dată de instanța supremă, prin Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii nr. 23 din 15 noiembrie 2021, dispozițiilor art. 38 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 64/2006, sporurile supuse analizei, ca și elemente salariale, trebuie luate în considerare la calculul sumei cuvenite nu doar în cazul indemnizației de concediu anual, ci și în cazul indemnizațiilor/al drepturilor salariale cuvenite funcționarului public în celelalte situații enunțate de prevederile legale supuse interpretării Înaltei Curți de Casație și Justiție. Atât timp cât pe parcursul unui an funcționarului i-au fost recunoscute o serie de sporuri, justificat de modul și condițiile de desfășurare a activității, acesta trebuie să beneficieze de aceleași drepturi bănești și pe durata concediului medical/incapacității de muncă/învoirilor plătite aferente anului în cauză, în caz contrar ajungându-se la o diminuare nejustificată a veniturilor. ... 44. Dispozițiile art. 38 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 64/2006 nu disting între sporurile cu caracter permanent și cele cu caracter variabil, reclamanților cuvenindu-li-se, în mod cert, pe timpul cât se află în concediu medical/incapacitate de muncă/învoiri plătite, „salariile de bază și celelalte drepturi bănești avute, inclusiv sporurile de care beneficiază, potrivit legii“. Modul de calcul al sporurilor nu poate justifica refuzul acordării unui drept legal, părțile neurmărind recunoașterea unor majorări salariale, ci acordarea pe perioada efectuării concediului medical/învoirilor plătite a aceleiași remunerații de care se bucură în timpul desfășurării activității. Mai mult, instanța de trimitere apreciază că sporurile acordate nu pot fi calificate ca fiind temporare, calcularea drepturilor în funcție de timpul efectiv lucrat neputând constitui un argument pentru definirea acestora ca nepermanente. ... ...