Decizia ÎCCJ nr. 7/2023 (RIL)Punctul VIII

VIII. Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, examinând sesizarea având ca obiect recursul în interesul legii de față, raportul întocmit de judecătorul-raportor și dispozițiile legale ce se solicită a fi interpretate în mod unitar, reține următoarele: A. Sub aspectul admisibilității sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție cu recursul în interesul legii 117. Legiuitorul român a prevăzut în Codul de procedură penală, în art. 471, condiții referitoare la cererea de recurs în interesul legii, fiind indicați în mod limitativ titularii acestuia, respectiv procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, din oficiu sau la cererea ministrului justiției, colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție sau colegiile de conducere ale curților de apel, precum și Avocatul Poporului, la conținutul cererii, aceasta trebuind să cuprindă soluțiile diferite date problemei de drept și motivarea acestora, jurisprudența Curții Constituționale, a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a Curții Europene a Drepturilor Omului sau, după caz, a Curții de Justiție a Uniunii Europene, opiniile exprimate în doctrină relevante în domeniu, precum și soluția ce se propune a fi pronunțată în recursul în interesul legii. De asemenea, o condiție obligatorie este că cererea de recurs în interesul legii trebuie să fie însoțită de copii ale hotărârilor judecătorești definitive din care rezultă că problemele de drept care formează obiectul judecății au fost soluționate în mod diferit de instanțele judecătorești, neîndeplinirea acesteia atrăgând sancțiunea respingerii, ca inadmisibilă, a cererii. ... 118. Potrivit art. 472 din Codul de procedură penală, "Recursul în interesul legii este admisibil numai dacă se face dovada că problemele de drept care formează obiectul judecății au fost soluționate în mod diferit prin hotărâri judecătorești, care se anexează la cerere". ... 119. În contextul prezentei sesizări, aceasta întrunește condițiile de admisibilitate prevăzute în art. 471 și 472 din Codul de procedură penală, și anume cererea de recurs în interesul legii ce face obiectul Dosarului nr. 946/1/2023 este formulată de unul din titularii prevăzuți expres de lege, respectiv procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. ... 120. Împrejurarea că recursul în interesul legii a fost semnat de către prim-adjunctul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a fost dată de vacanța funcției de procuror general, situație care a atras incidența dispozițiilor art. 75 alin. (6) din Legea nr. 304/2022*19). Așadar, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție cu recursul în interesul legii asupra chestiunii de drept invocate este legală. *19) Art. 75 alin. (6) din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 1104 din 16 noiembrie 2022: "În cazul vacanței funcției de procuror general, indiferent de cauza acesteia, până la numirea unui alt procuror în această funcție, atribuțiile ce îi revin în această calitate sunt exercitate de drept de prim-adjunctul procurorului general. (...)". ... 121. De asemenea, în conținutul cererii au fost indicate cele două orientări jurisprudențiale diferite ale problemei de drept invocate, respectiv prima orientare potrivit căreia nu poate fi reținut elementul circumstanțial de agravare prevăzut de art. 229 alin. (1) lit. d) din Codul penal, cu referire la folosirea fără drept a unei chei mincinoase, în ipoteza săvârșirii unui furt prin folosirea unui dispozitiv care blochează activitatea de închidere centralizată a ușilor unui autovehicul, prin bruierea semnalului aferent acestui sistem (anexele nr. 1-6), precum și cea de-a doua orientare jurisprudențială, în sensul că instanțele rețin elementul circumstanțial agravant prevăzut de dispozițiile art. 229 alin. (1) lit. d) din Codul penal, apreciind că dispozitivul special confecționat pentru blocarea activării sistemului de închidere centralizată constituie "cheie mincinoasă", în sensul legii penale (anexele nr. 7-17). ... 122. Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii consideră că nu pot fi reținute încheierile ce fac obiectul anexelor nr. 5 și 6 (prima orientare jurisprudențială) și, respectiv, anexei nr. 17 (a doua orientare jurisprudențială), având ca obiect propuneri ale parchetului privind luarea măsurii arestării preventive, chiar dacă sunt definitive, în raport cu împrejurarea că încadrarea juridică nu poate fi analizată de judecătorul de drepturi și libertăți a cărui competență este expres prevăzută de dispozițiile art. 3 alin. (1) lit. b) și alin. (5) și ale art. 53 lit. a) cu referire la art. 223 din Codul de procedură penală. ... 123. Totodată, cererea de recurs în interesul legii este însoțită de copii ale hotărârilor judecătorești definitive pe cele două orientări jurisprudențiale, din care rezultă modul diferit de soluționare de către instanțele judecătorești, așa cum rezultă din anexele mai sus indicate, și chiar dacă nu pot fi luate în considerare cele trei încheieri definitive, care se referă la măsura preventivă a arestării, este îndeplinită condiția de admisibilitate a recursului în interesul legii, întrucât toate celelalte hotărâri definitive vizează fondul cauzelor și includ analiza asupra încadrării juridice. ... 124. De asemenea, sunt îndeplinite și condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 472 din Codul de procedură penală, în sensul că a fost făcută dovada că problema de drept care formează obiectul judecății are o soluționare diferită prin hotărârile judecătorești definitive care au fost anexate cererii. ... 125. În concluzie, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii consideră că cererea de recurs în interesul legii ce face obiectul Dosarului nr. 946/1/2023 este admisibilă. ... ... B. Asupra problemei de drept ce a fost soluționată diferit de instanțe 126. Legiuitorul a reglementat în Codul penal, partea specială*20), în conținutul dispozițiilor art. 228 din Codul penal, infracțiunea de furt, iar în prevederile art. 229 din același cod, infracțiunea de furt calificat, enumerând printre împrejurări, în alin. (1) lit. d) , prin efracție, escaladare sau prin folosirea fără drept a unei chei adevărate ori a unei chei mincinoase. *20) Legea nr. 286 din 17 iulie 2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 510 din 24 iulie 2009, cu modificările și completările ulterioare, și Legea nr. 187 din 24 octombrie 2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 12 noiembrie 2012, cu modificările ulterioare. ... 127. Codul penal actual nu conține un înțeles legal al termenului de "cheie mincinoasă", însă anterior în alte coduri penale*21) fie a fost reglementată varianta agravantă a furtului calificat prin folosirea de "chei mincinoase" sau definit termenul de "chei mincinoase", fie explicat în jurisprudență*22) sau în literatura de specialitate*23) au fost expuse opinii cu privire la această variantă. *21) Art. 310 paragrafele 3 și 4 din Codul penal din 1864 (modificat prin Legea din 4 mai 1895) prevedea: (paragraful 3) "dacă, spre a comite furtul, culpabilul a întrebuințat chei mincinoase spre a intra într'o casă, apartament, odaie sau bastimet, sau într'o curte închisă sau spre a deschide ușile, mobilele, casele de fer, dulapurile, lăzile și ori-ce alte lucruri destinate spre păstrarea banilor, a sculelor sau a altor obiecte care se află înăuntru"; (paragraful 4) "dacă culpabilul, prin tăierea legăturilor prin ruperea sigiliilor, prin deschiderea coperișelor sau prin întrebuințare de chei mincinoase, a furat, pe drumuri publice sau pe străzi ori piețe publice, într'o diligență sau în curtea ori casa poștei, în drumul de fer sau în vr'o stațiune, în vapor sau în alte vase de pe râurile navigabile, vre-unul di lucrurile călătorilor sau din cele destinate spre a se transporta"; (citat în opinia Facultății de Drept din cadrul Universității București); Codul penal din 1865 definea în art. 315 termenul de "cheie mincinoasă" în sensul "chei mincinoase se înțeleg ori-ce cârlige, chei diverse prefăcute sau semuite, și ori-ce fel de unealtă care să nu fi fost hotărâtă de către proprietar, chiriaș sau birtaș a deschide sau a închide broaște, lacăte și ori-ce încuietoare va fi descuiat cu dânsele culpabilul"; (citat în opinia Facultății de Drept din cadrul Universității București și în opinia Facultății de Drept din cadrul Universității Babeș-Bolyai); Codul penal din 1936 în art. 525 alin. (3) lit. c) și Codul penal din 1969 în art. 209 lit. i) au incriminat furtul calificat prin folosirea unei chei mincinoase (citat în opinia Facultății de Drept din cadrul Universității București). *22) Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția a II-a, Decizia nr. 17 din 1886, apud. P.I. Pastion, M.I. Papadopolu, Codul Penal adnotat, Editura Librăriei Socec Comp. Societate Anonimă, București, 1922, p. 577, în sensul restrictiv al termenului de cheie mincinoasă că o adevărată cheie folosită în mod fraudulos nu poate fi asimilată cheii mincinoase (citat în opinia Facultății de Drept din cadrul Universității București). *23) M.I. Papadopolu, Codul penal. Adnotat, Editura Națională S. Ciornei, București, 1930, p. 299, în care se arăta cu referire la furtul comis prin folosirea unei chei mincinoase faptul că "e vorba despre deosebire de instrumentele de efracțiune, de instrumente punând în mișcare mecanismul propriu aparatului de închidere" (citat în opinia Facultății de Drept din cadrul Universității Babeș-Bolyai). ... 128. În literatura penală română contemporană într-o opinie*24) se arată că termenul de "cheie mincinoasă" are o sferă largă de incidență și vizează "o cheie falsă, contrafăcută sau orice sistem de deschidere a sistemelor de închidere, indiferent dacă este vorba de uși, portiere de la autovehicule, mecanisme cu care sunt dotate casele de bani sau gențile diplomat, dulapurile de orice fel, casetele". *24) Vasile Dobrinoiu, Norel Neagu, Drept penal. Partea Specială, Editura Universul Juridic, 2011, p. 201 (citați în opinia Facultății de Drept din cadrul Universității de Vest din Timișoara). ... 129. Într-o altă opinie*25), prin "cheie mincinoasă" se înțelege o cheie copiată în mod fraudulos, falsificată sau orice alt dispozitiv care poate fi utilizat pentru a acționa asupra unui mecanism de închidere fără a-l distruge ori deteriora, respectiv "orice instrument care nu este destinat de proprietar sau de cel în drept la deschiderea în mod regulat a încuietorii". *25) Ilie Pascu, Petre Buneci, Drept penal. Partea specială, vol. I, Editura Hamangiu, 2017, p. 237 (citați în opinia Facultății de Drept din cadrul Universității de Vest din Timișoara). ... 130. De asemenea, s-a reținut că reprezintă o "cheie mincinoasă" nu doar o cheie falsă, ci și orice fel de instrument*26) sau de dispozitiv*27) care poate fi utilizat pentru a acționa asupra unui mecanism de închidere fără a-l distruge, deteriora sau aduce în stare de neîntrebuințare. *26) Tudorel Toader, Drept penal român. Partea specială, vol. 1, Editura Universul Juridic, București, 2019, p. 270 (citat în opinia Facultății de Drept din cadrul Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași; Teodor Vasiliu, Doru Pavel ș.a., Codul penal comentat și adnotat, Partea Specială, Editura Științifică și Enciclopedică 1975, vol. I, p. 209. *27) Mihail Udroiu, Drept penal. Partea specială, ediția a 6-a, Editura C.H. Beck, București, 2019, p. 287 (citat în opinia Facultății de Drept din cadrul Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași). ... 131. Alți autori*28) au arătat că, raportat la noile realități tehnologice și conform unei interpretări evolutive, pot fi chei, în sensul circumstanțial de agravare, și cartela de acces într-un imobil, codul de acces, amprenta unei persoane sau vocea acesteia. *28) Sergiu Bogdan, Doris Alina Șerban, Drept penal. Partea specială. Editura Universul Juridic, 2020, p. 48. ... 132. Un alt autor*29) a mai menționat că agravanta există oricât de rudimentară ar fi cheia folosită. *29) Valerian Ciolcei, Drept penal, Partea specială I, Editura C.H. Beck 2021, p. 274. ... 133. Totodată și în jurisprudență s-a dat relevanță accepției de "cheie mincinoasă", în sensul că "legiuitorul a înțeles să pedepsească mai greu furtul comis prin folosirea unei chei mincinoase, având în vedere nu îndemânarea de a confecționa cheia neadevărată și nici asemănarea acesteia cu cea adevărată, ci împrejurarea că a fost violată încuietoarea, menită să asigure o protecție sporită bunurilor încuiate*30). *30) Vasile Papadopol. Mihai Popovici, Tribunalul Suprem, Secția penală, Decizia nr. 3.229/1970 - Repertoriu alfabetic de practică judiciară în materie penală pe anii 1960/1975, p. 182. ... 134. În contextul actual, jurisprudența relevă folosirea unui dispozitiv special electronic de tip telecomandă confecționat pentru bruierea (unde radio care copiază codul de acces al cheii electronice) prin blocarea sistemului comenzii de închidere centralizată a unui autoturism, care asigură ușile unui autovehicul, acestea rămânând deschise, fără ca sistemul de închidere să fie distrus sau deteriorat, ceea ce a permis inculpaților sustragerea unor bunuri aflate în interiorul acestuia. ... 135. Folosirea unui asemenea dispozitiv electronic de tip telecomandă confecționat special pentru bruierea (unde radio care copiază codul de acces al cheii electronice) prin blocarea sistemului comenzii de închidere centralizată a unui autoturism, care asigură ușile, acestea rămânând deschise, fără ca sistemul de închidere să fie distrus sau deteriorat, se circumscrie termenului de "cheie mincinoasă" pe calea interpretării evolutive tehnologice a realității, ceea ce atrage reținerea elementului circumstanțial agravant, prevăzut de art. 228 alin. (1) raportat la art. 229 alin. (1) lit. d) teza finală din Codul penal, de furt calificat prin folosirea fără drept a unei chei mincinoase. ... 136. Dacă în cazul încuietorilor tradiționale (clasice), cheia pune în funcțiune mecanismul de închidere-deschidere printr-o acțiune mecanică, existând un contact direct între cheie și mecanism, în cazul sistemului de închidere centralizată, mecanismul de închidere este pus în funcțiune prin intermediul unui semnal (undă radio) emis de cheie (emițător) către un receptor situat la bordul mașinii, care acționează în mod direct asupra sistemului de închidere-deschidere a ușilor. ... 137. Sistemul (unda radio) este o componentă a mecanismului care asigură închiderea-deschiderea ușilor autovehiculului, astfel încât, prin bruierea acestuia și împiedicarea primirii lui de către receptor, se acționează în mod direct asupra închiderii centralizate care nu mai este activată. ... 138. Din această perspectivă, nu este nicio diferență între a bloca închiderea unui mecanism care are rolul de a proteja bunul (care rămâne astfel în poziția deschis) și a deschide un mecanism aflat în poziția închis, deoarece, în ambele situații, mecanismul de închidere devine ineficient ca urmare a unei activități intenționate a făptuitorului, iar scopul acestuia de a avea acces la bunurile pe care dorește să le sustragă este atins. ... 139. De altfel, chiar și din opinia tehnică exprimată de un specialist în domeniul electronic în condițiile expuse a rezultat că, atunci când este dată comanda de blocare a ușilor autovehiculului posesorului de către infractor, efectul acesteia constă în faptul că posesorul autoturismului nu este conștient că ușile au rămas neblocate. Această comandă "este echivalentă cu descuierea ușilor automobilului, iar folosirea dispozitivului de blocare este echivalentă cu folosirea unei chei mincinoase, deoarece permite descuierea, fără știința proprietarului, a unor uși încuiate". ... 140. O faptă de furt săvârșită prin blocarea activării sistemului de închidere este substanțial diferită de o faptă de furt simplu, deoarece presupune săvârșirea de către autor și a unei alte acțiuni decât cea de luare, prin care urmărește să facă inoperabil sistemul de închidere centralizată și, astfel, să își faciliteze accesul la bun, împrejurare de natură să confere faptei o gravitate sporită și care justifică încadrarea acesteia într-o infracțiune mai gravă. ... 141. Condiția de tipicitate obiectivă a luării în stăpânire de fapt a unui bun mobil din posesia sau detenția altuia fără consimțământul acestuia din interiorul unui autoturism ale cărui uși au rămas deschise după ce proprietarul acestuia a folosit cheia electronică a autoturismului, fără însă a verifica dacă acestea au fost închise, prin folosirea de către subiectul activ al infracțiunii, fără drept, a unui dispozitiv electronic special confecționat de tip telecomandă pentru bruierea (unde radio care copiază codul de acces al cheii electronice) prin blocarea sistemului de închidere centralizată a autoturismului, care asigură ușile acestuia, prin folosirea unei chei contrafăcute de tip electronic care se circumscrie unei chei mincinoase, complinește dispozițiile art. 228 alin. (1) raportat la art. 229 alin. (1) lit. d) teza finală din Codul penal, de furt calificat prin folosirea fără drept a unei chei mincinoase. ... 142. Totodată și sub aspectul condiției de tipicitate subiectivă, subiectul activ, prin folosirea unui asemenea dispozitiv în condițiile mai sus menționate, are reprezentarea desfășurării unui efort suplimentar în vederea sustragerii, conștientizând periculozitatea socială sporită a acțiunii sale, recurgând la un asemenea dispozitiv procurat în prealabil, urmărind direct reușita rezoluției infracționale de sustragere, privând bunurile de protecția conferită de proprietarul autoturismului. ... 143. Așadar, pe calea interpretării evolutive a realităților tehnologice actuale, în accepția de "cheie mincinoasă" se include și dispozitivul confecționat artizanal de tip telecomandă pentru bruierea (unde radio care copiază codul de acces al cheii electronice) prin blocarea sistemului comenzii de închidere-deschidere centralizată a unui autoturism, care asigură ușile unui autovehicul, acestea rămânând deschise, fără ca sistemul de închidere să fie distrus sau deteriorat, așa încât se exclude de plano interpretarea analogică care vizează extinderea aplicării unei norme dincolo de înțelesurile posibile ale noțiunilor utilizate în preceptul normei. ... 144. Altfel spus dispozitivul mai sus-menționat nu reprezintă un alt element circumstanțial distinct care să depășească sfera de incidență a agravantei prevăzute de art. 229 alin. (1) lit. d) teza finală din Codul penal, "cheia mincinoasă", ci, dimpotrivă, se subsumează definirii acesteia, așa cum a fost statuat de doctrina și jurisprudența contemporană. ... 145. De altfel, prin Decizia nr. 6 din 17 februarie 2020*31), instanța supremă a dat relevanță interpretării evolutive a realității tehnologice care a asimilat elementului circumstanțial agravant prevăzut la art. 228 alin. (1) raportat la art. 229 alin. (1) lit. e) din Codul penal scoaterea din funcțiune a sistemului de alarmă sau de supraveghere, împiedicarea declanșării alarmei sonore și optice prin îndepărtarea dispozitivelor antifurt atașate pe produse; elementele circumstanțiale reținute la încadrarea faptei drept furt calificat au avut în vedere scopul urmărit de autor, perspectiva subiectivă a acestuia și periculozitatea sporită, regăsindu-se și cu privire la fapta de furt săvârșită prin folosirea unui dispozitiv pentru bruierea semnalului aferent sistemului de închidere centralizată a autovehiculelor. *31) Prin Decizia nr. 6 din 17 februarie 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 691 din 3 august 2020, a fost admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curții de Apel București și de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și s-a stabilit: În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 228 alin. (1) raportat la art. 229 alin. (1) lit. e) din Codul penal: "Fapta de furt săvârșită prin scoaterea/ruperea sistemului de siguranță plasat pe bun întrunește elementele de tipicitate ale infracțiunii prevăzute de art. 228 alin. (1) raportat la art. 229 alin. (1) lit. e) din Codul penal." ... 146. În jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului s-a reținut că art. 7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale nu poate fi interpretat ca interzicând clarificarea progresivă a normelor privind răspunderea penală, prin interpretarea judiciară a fiecărei cauze în parte, însă să existe condiția ca rezultatul să fie concordant cu substanța infracțiunii și previzibil în mod rezonabil*32). *32) Principiu enunțat în Cauza S.W împotriva Regatului Unit (Cererea nr. 20.166/92 - Hotărârea din 22.11.1995), confirmat de jurisprudența ulterioară a Curții în cauzele Streletz, Kessler și Krenz împotriva Germaniei (cererile nr. 34.044, 35.532/97, 44.801/98 - Hotărârea din 22 martie 2001) și Kononov împotriva Letoniei (Cererea nr. 36.376/04 - Hotărârea din 17 mai 2010). ... 147. În ceea ce privește compatibilitatea interpretării judiciare cu substanța infracțiunii, Curtea a arătat că este necesar ca interpretarea să fie în conformitate cu textul dispoziției din legea penală în cauză, citită în contextul său, și să nu fie nerezonabilă, iar în ceea ce privește caracterul previzibil al interpretării judiciare este necesar ca reclamantul să poată prevedea în mod rezonabil la momentul faptelor, la nevoie cu ajutorul unui jurist, că riscă să fie acuzat și condamnat pentru infracțiunea în cauză*33). *33) Cauza Jorgic împotriva Germaniei (Cererea nr. 74.613/01 - Hotărârea din 12 iulie 2007). ... ... ...