Decizia ÎCCJ nr. 17/2023 (RIL)Punctul IX

IX. Înalta Curte de Casație și Justiție Examinând sesizarea cu recurs în interesul legii, raportul întocmit de judecătorii-raportori, precum și dispozițiile legale ce se solicită a fi interpretate în mod unitar, reține următoarele: IX.1. Asupra admisibilității recursului în interesul legii 80. Verificarea regularității învestirii Înaltei Curți de Casație și Justiție impune analizarea condițiilor de admisibilitate a recursului în interesul legii, în conformitate cu dispozițiile art. 515 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora: „recursul în interesul legii este admisibil numai dacă se face dovada că problemele de drept care formează obiectul judecății au fost soluționate în mod diferit prin hotărâri judecătorești definitive, care se anexează cererii“, precum și cu cele ale art. 514 din același cod, referitoare la obiectul recursului în interesul legii și la titularul dreptului de sesizare. ... 81. Din conținutul normelor procedurale menționate reiese că trebuie îndeplinite următoarele condiții pentru ca recursul în interesul legii să fie admisibil: – sesizarea să provină de la titularii expres menționați de legiuitor; ... – sesizarea să aibă ca obiect o problemă de drept; ... – problema de drept să fi fost dezlegată diferit de instanțele judecătorești, prin hotărâri definitive, care să fie anexate sesizării. ... ... 82. Din analiza memoriului de recurs în interesul legii, precum și a documentelor anexate, rezultă îndeplinirea cerințelor formale de admisibilitate anterior enumerate. ... 83. Astfel, sesizarea este formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție prin procurorul general, având anexate hotărâri judecătorești definitive prin care a fost tranșată diferit problema posibilității aplicării, în privința revizuirii drepturilor de pensie cuvenite, după data de 1 ianuarie 2016 - când au devenit aplicabile prevederile art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 - a dispozițiilor art. 2 alin. (1) și art. 4 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005, coroborate cu dispozițiile art. 2 alin. (1) și (3) din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 1.550/2004, în interpretarea dată acestor acte normative prin Decizia nr. 11 din 25 mai 2015. ... 84. Este vorba, în mod evident, de o problemă de drept, în sensul art. 515 din Codul de procedură civilă, care a suscitat soluții diferite în jurisprudența română, iar dovada unor astfel de dezlegări divergente ale problemei de drept menționate, prin hotărâri definitive, s-a făcut potrivit materialului anexat sesizării cu recurs în interesul legii. ... 85. Prin urmare, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că recursul în interesul legii este admisibil. ... ... IX.2. Asupra fondului recursului în interesul legii 86. Problema de drept care a primit o dezlegare diferită din partea instanțelor naționale derivă din modul de aplicare a actelor normative care, în succesiunea lor în timp, au reglementat recalcularea pensiilor din sistemul public, stabilite în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001. ... 87. Orientările jurisprudențiale divergente s-au materializat în litigii în care, ulterior datei de 1 ianuarie 2016, prin intermediul unor acțiuni în executarea unor obligații de a face sau al unor contestații împotriva deciziilor de revizuire a cuantumului pensiei, se solicită de către reclamanți - persoane ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977-31 martie 2001 și care au lucrat efectiv în grupa I sau a II-a de muncă, astfel cum acestea erau reglementate în art. 8 alin. (1) din Legea nr. 3/1977 -, obligarea caselor teritoriale de pensii la revizuirea punctajului mediu anual, prin raportare la stagiul complet de cotizare redus, stabilit prin raportare la art. 2 alin. (1) și art. 4 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005, coroborate cu dispozițiile art. 2 alin. (1) și (3) din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 1.550/2004, în interpretarea dată textelor prin Decizia nr. 11 din 25 mai 2015. ... 88. Așadar, instanța supremă este sesizată să se pronunțe, în cadrul procedurii de unificare a jurisprudenței prin recurs în interesul legii, dacă, ulterior datei de 1 ianuarie 2016, când a devenit aplicabil art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, reclamanții din litigiile incluse în perimetrul definit anterior mai pot solicita ca recalcularea drepturilor lor de pensie să fie realizată în conformitate cu art. 2 alin. (1) și art. 4 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005, coroborate cu dispozițiile art. 2 alin. (1) și (3) din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 1.550/2004, în interpretarea dată acestor texte prin Decizia nr. 11 din 25 mai 2015. ... 89. Litigiile rezolvate diferit prin hotărârile judecătorești definitive relevă o primă opțiune a instanțelor naționale de a accepta că art. 2 alin. (1) și art. 4 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005, coroborate cu art. 2 alin. (1) și (3) din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 1.550/2004, în interpretarea dată acestor texte prin Decizia nr. 11 din 25 mai 2015, continuă să își producă efectele în cauzele care privesc drepturi de pensie stabilite în perioada 1 iulie 1977-31 martie 2001. Și cea de-a treia orientare validează aplicarea deciziei în interesul legii, însă numai până la 31 decembrie 2015 - refuzând-o pentru intervalul cuprins între 1 ianuarie 2016 și 30 septembrie 2018, prin invocarea art. 169^1 introdus în Legea nr. 263/2010 prin art. I pct. 3 din Legea nr. 192/2015 și interpretat prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018; această orientare relevă însă că, începând cu 1 octombrie 2018, stagiul complet de cotizare redus redevine aplicabil, dar în temeiul art. 169^2 din Legea nr. 263/2010. Diametral opus, în cea de-a doua orientare de jurisprudență, se consideră că abrogarea prevederilor analizate lipsește de temei utilizarea unui stagiu de cotizare redus, devenind aplicabilă recalcularea prevăzută de art. 169^1 din Legea nr. 263/2010. ... 90. Pentru argumentele care succedă, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii constată că prima orientare jurisprudențială corespunde aplicării corecte a legii. ... 91. O scurtă trecere în revistă a cadrului normativ incident în chestiunea examinată prezintă utilitate pentru o viziune de ansamblu asupra normelor legale cu care instanțele judecătorești au operat în hotărârile judecătorești relevante, anexate sesizării cu prezentul recurs în interesul legii. ... 92. Astfel, potrivit Legii nr. 3/1977, act normativ sub imperiul căruia s-au deschis drepturile la pensie ale reclamanților, calificarea acestora pentru deschiderea dreptului la plată pentru munca depusă și limită de vârstă a presupus îndeplinirea cumulativă a condițiilor prevăzute de lege referitoare la vechimea în muncă, grupa de muncă și vârsta legală pentru pensionare. ... 93. Acestei legi i-a succedat Legea nr. 19/2000, care a introdus concepte juridice noi care nu aveau corespondent în vechea lege privind pensiile de asigurări sociale de stat: stagiu complet de cotizare, punctaj lunar, punctaj anual, punctaj mediu anual, punct de pensie etc., dar care aveau să fie aplicate ca modalitate de calcul tuturor pensiilor, indiferent de data deschiderii acestui drept. ... 94. În acest scop, tranzitoriu, a fost adoptată Hotărârea Guvernului nr. 1.550/2004, care a stabilit metodologia de efectuare a evaluării, în vederea recalculării pensiilor sociale de stat stabilite anterior datei de 1 aprilie 2001, în conformitate cu principiile Legii nr. 19/2000. ... 95. Tot în acest context a fost necesară completarea cadrului normativ, fiind adoptată Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005; scopul acesteia a fost de a recalcula pensiile stabilite în temeiul Legii nr. 3/1977 în acord cu prevederile Legii nr. 19/2000, prin determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului fiecărei pensii. În procesul de recalculare s-a avut ca reper un stagiu de cotizare de 30 de ani, ceea ce a determinat o modificare a cuantumului lor și, de aceea, legiuitorul a sesizat necesitatea completării, în scop reparatoriu, a cadrului normativ, în vederea acordării unor majorări pentru pensiile persoanelor care au desfășurat activități în locuri încadrate în grupele I și a II-a de muncă, fie prin acordarea unui număr suplimentar de puncte, fie prin majorarea punctajelor medii anuale; au fost astfel adoptate, între altele, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 100/2008, Legea nr. 218/2008 și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 209/2008. ... 96. La 1 ianuarie 2011 a intrat în vigoare Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, care a abrogat explicit Legea nr. 19/2000 și, printre alte acte normative, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005 și Hotărârea Guvernului nr. 1.550/2004. ... 97. Prin art. 169 din Legea nr. 263/2010 s-a stabilit că pensionarii sistemului public de pensii ale căror drepturi au fost stabilite anterior datei de 1 aprilie 2001 și care au desfășurat activități în locuri încadrate în grupa I sau/și grupa a II-a de muncă sunt îndreptățiți, pe baza unui algoritm determinat, la o creștere a punctajelor anuale realizate în aceste perioade, mai puțin dacă, fiind beneficiarii Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2005, pentru determinarea punctajului mediu anual s-a utilizat vechimea în muncă necesară deschiderii dreptului la pensie prevăzută de acte normative cu caracter special. ... 98. În condițiile redefinirii noțiunii de stagiu complet de cotizare și abrogării actelor normative amintite, față de caracterul neuniform al jurisprudenței în problema revizuirii drepturilor de pensie pentru persoanele al căror drept s-a constituit anterior anului 2001, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii a pronunțat Decizia nr. 11 din 25 mai 2015. Prin aceasta s-a statuat asupra naturii procedurii de recalculare inițiate prin art. 2 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005, precum și asupra revizuirii drepturilor de pensie reglementate de art. 89 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 și de art. 107 din Legea nr. 263/2010. Totodată, prin decizia în interesul legii, s-a stabilit că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005 și Hotărârea Guvernului nr. 1.550/2004 reprezintă acte normative tranzitorii și sunt aplicabile efectelor viitoare ale deciziilor de pensionare emise în baza Legii nr. 3/1997, așadar, inclusiv după intrarea în vigoare, la 1 ianuarie 2011, a Legii nr. 263/2010, al cărei art. 196 a abrogat prin pct. n) Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005, iar prin pct. p) Hotărârea Guvernului nr. 1.550/2004. ... 99. S-a reținut prin decizia pronunțată că, „(...) dată fiind această novație legislativă, rezultă că și cei al căror drept la pensie s-a deschis sub imperiul Legii nr. 3/1977, cu modificările și completările ulterioare, din punctul de vedere al mijloacelor procesuale de asigurare a respectării drepturilor lor pot recurge la invocarea dispozițiilor din actele normative succesive, anume art. 89 alin. (1) din Legea nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare, care prevăd că, «în situația în care se constată erori în stabilirea și în plata drepturilor de pensie, se vor opera revizuirile și modificările legale, atrăgând, după caz, răspunderea celor vinovați», sau ale art. 107 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, cu modificările și completările ulterioare, având un conținut similar: «În situația în care, ulterior stabilirii și/sau plății drepturilor de pensie, se constată diferențe între sumele stabilite și/sau plătite și cele legal cuvenite, casa teritorială de pensii, respectiv casa de pensii sectorială operează, din oficiu sau la solicitarea pensionarului, modificările ce se impun, prin decizie de revizuire.» Prin urmare, se constată că și în prezent este posibilă aplicarea dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2005, aprobată cu completări prin Legea nr. 78/2005, cu modificările și completările ulterioare, în procesele declanșate în condițiile arătate, chiar dacă acest act normativ este abrogat, întrucât evaluarea în vederea recalculării și recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat stabilite în baza legislației în vigoare anterior datei de 1 aprilie 2001 (așadar, în baza Legii nr. 3/1977, cu modificările și completările ulterioare), în mod necesar trebuie a fi realizate în baza Hotărârii Guvernului nr. 1.550/2004, cu modificările și completările ulterioare, și Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2005, aprobată cu completări prin Legea nr. 78/2005, cu modificările și completările ulterioare, întrucât raportul juridic de drept material este guvernat de aceste norme.“ ... 100. S-a statuat că, în privința mijloacelor procesuale, dispozițiile legii noi sunt deplin aplicabile, iar în ceea ce privește dreptul substanțial, acesta este și rămâne guvernat de condițiile impuse de legea sub care s-a născut. Pentru aceste rațiuni, efectele acestei decizii nu au încetat să se producă în condițiile art. 518 din Codul de procedură civilă, astfel încât ele sunt aplicabile și în prezent. ... 101. Au succedat Legea nr. 192/2015, în vigoare din 1 ianuarie 2016, care a introdus în Legea nr. 263/2010art. 169^1, prin care se redimensionează sfera aplicării art. 169 din legea privind sistemul unitar de pensii publice, și Legea nr. 221/2018, în vigoare din 1 octombrie 2018, prin care este introdus art. 169^2, care stabilește că beneficiarii aplicării art. 169^1 au dreptul la recalcularea pensiei, cu utilizarea, la determinarea punctajului mediu anual, a stagiilor complete de cotizare avute în vedere, potrivit legii sau unor hotărâri judecătorești, la stabilirea/recalcularea pensiei aflate în plată sau, după caz, cuvenite la data de 31 decembrie 2015. ... 102. Anterior introducerii în Legea nr. 263/2010 a art. 169^2 prin Legea nr. 221/2018, jurisprudența a sesizat dificultăți în aplicarea art. 169^1 alin. (3) , așa încât a fost activat din nou mecanismul de unificare a practicii judiciare. ... 103. A fost, astfel, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, care a avut în vedere totalitatea actelor normative în vigoare în domeniul recalculării pensiilor și determinării punctajelor medii anuale la data pronunțării ei. ... 104. Prin dispozitivul acestei decizii s-a stabilit că semnificația alineatului (3) din art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 este aceea că stagiul complet de cotizare prevăzut de lege, corespunzător fiecărei situații, se referă la legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj. ... 105. Prezentând evoluția normativă a instituției, Înalta Curte de Casație și Justiție a subliniat în decizia menționată, în paragrafele 71-82, că modificarea intervenită prin Legea nr. 221/2018 relevă o schimbare a concepției legiuitorului care, până la acel moment, stabilea sistematic că nu pot fi cumulate, în persoana aceluiași destinatar, atât beneficiul majorării de punctaj, cât și cel al folosirii, la recalcularea pensiei, a stagiului de cotizare redus, reglementat de dispoziții normative cu caracter special. Începând cu 1 octombrie 2018 însă, legiuitorul a cumulat cele două beneficii, punctajul suplimentar și stagiul redus de cotizare, prin introducerea, în corpul legii, a art. 169^2, iar nu prin modificarea art. 169^1, preexistent. Astfel, la recalcularea, potrivit Legii nr. 221/2018, a pensiei persoanelor care s-au aflat sub incidența art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, urma a se ține seama de stagiile complete de cotizare stabilite în baza legii sau a unor hotărâri judecătorești la 31 decembrie 2015, aceasta fiind prevederea legală în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj. Chiar pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2016 și 1 octombrie 2018, punctajul mediu anual se raportează la stagiul de cotizare avut în vedere de lege sau stabilit judiciar la 31 decembrie 2015, adică cel redus, dacă pensionarul a lucrat în grupe superioare de muncă ori în condiții speciale ori deosebite. ... 106. Conchizând, instanța supremă a subliniat cu acea ocazie, în considerentul 83 al deciziei, că interpretarea pe care o dă art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 „nu se poate considera că aduce atingere celor statuate prin Decizia în interesul legii nr. 40 din 22 septembrie 2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secțiile Unite, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 334 din 20 mai 2009, și Decizia nr. 11 din 25 mai 2015 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 522 din 14 iulie 2015, prin care au fost stabilite stagii de cotizare reduse la determinarea punctajului mediu anual pentru persoanele ale căror drepturi la pensie s-au deschis în perioada 1 iulie 1977-31 martie 2001“. ... 107. La rândul său, Curtea Constituțională a pronunțat Decizia nr. 169 din 9 martie 2021, în examinarea constituționalității sintagmei „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“ din art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, în interpretarea dată acesteia prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, precum și a dispozițiilor art. 169^2 din aceeași lege. ... 108. Prin aceasta, instanța de contencios constituțional a subliniat că: 41. (...) recalcularea pensiei în temeiul art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 a reprezentat o procedură aplicabilă, din oficiu, tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei. Deși textul de lege nu se referă în mod expres la aplicabilitatea din oficiu a procedurii de recalculare, dispozițiile art. 134 alin. (14) din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 214 din 28 martie 2011, așa cum au fost completate prin articolul unic din Hotărârea Guvernului nr. 291/2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 334 din 8 mai 2017, precizează că «recalcularea drepturilor de pensie conform prevederilor art. 169^1 din lege se efectuează din oficiu». ... 42. Justificarea faptului că dispozițiile art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 nu se referă la ipoteza în care recalcularea pensiilor în temeiul art. 169^1 din aceeași lege nu a avut loc se găsește în aceea că, potrivit dispozițiilor acestui din urmă text de lege, la data de 1 octombrie 2018, procesul obligatoriu de recalculare a pensiilor în temeiul art. 169^1 se putea considera ca fiind finalizat. Împrejurarea că, din motive obiective, casele de pensii nu și-au îndeplinit în unele cazuri obligația de a recalcula pensiile în termenele prevăzute de lege, potrivit art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, nu poate fi interpretată ca reprezentând un impediment în aplicarea ulterioară a dispozițiilor art. 169^2 din aceeași lege, de vreme ce procesul de recalculare este obligatoriu, nerealizarea sa neputând fi imputată titularilor dreptului la pensie. Acest aspect de fapt nu este de natură să conducă la neconstituționalitatea dispozițiilor art. 169^2 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, care trebuie interpretat în continuare ca aplicându-se tuturor persoanelor ale căror pensii trebuiau să fie recalculate, în mod obligatoriu, potrivit art. 169^1 din aceeași lege. ... ... 109. Or, toată această suită de acte normative și hotărâri pronunțate atât de Curtea Constituțională, cât și de Înalta Curte de Casație și Justiție relevă, corespunzător modului în care în prima orientare jurisprudențială s-a susținut, că aplicarea dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2005 - art. 2 alin. (1) și art. 4 alin. (1) - și a dispozițiilor Hotărârii Guvernului nr. 1.550/2004 - art. 2 alin. (1) - continuă în privința dreptului la pensie care s-a născut anterior anului 2001 și s-a aflat, chiar tranzitoriu, sub incidența acestora. O pensie pentru care dreptul s-a deschis sub Legea nr. 3/1977 și care a fost recalculată, pentru adaptarea parametrilor ei la tipologia impusă prin Legea nr. 19/2000, s-a raportat permanent la stagiul complet de cotizare utilizat pentru stabilirea punctajului mediu anual și continuă să se afle, dat fiind caracterul permanent al dreptului la pensie, sub influența acestor norme ori de câte ori se pune problema verificării modului lui de stabilire. ... 110. În privința exercitării acestui mecanism de îndreptare a oricărei erori sunt și rămân aplicabile actele normative sub care s-a născut și sub care s-a recalculat dreptul, prin aplicarea Legii nr. 263/2010, care prevede această posibilitate prin art. 107 alin. (1) și (2) . Această concluzie este în deplin acord cu deciziile pronunțate de instanța de contencios constituțional, prin care se reține că instituția juridică a revizuirii apare ca o modalitate de punere în acord a cuantumului pensiei cu dispozițiile legale în vigoare la momentul stabilirii pensiei, neputându-se vorbi despre afectarea retroactivă a unui drept câștigat. ... 111. Pe cale de consecință, în considerarea efectuării concrete a unei operațiuni de revizuire a pensiei, sunt și rămân incidente și statuările cu caracter obligatoriu regăsite în Decizia nr. 11 din 25 mai 2015, respectiv acelea că stagiul complet de cotizare care trebuie aplicat pentru recalcularea dreptului la pensie stabilit înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 19/2000 în favoarea persoanelor care au lucrat efectiv 20 de ani în grupa I de muncă ori 25 de ani în grupa a II-a de muncă este echivalent vechimii în muncă în grupele superioare, cerută de legislația în vigoare la data deschiderii acestui drept. ... 112. Este deplin valorificabil, în mod complementar, argumentul surprins de reprezentantul Ministerului Public în memoriul de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție în sensul că abrogarea, la 1 ianuarie 2011, a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2005 și a Hotărârii Guvernului nr. 1.550/2004 a plecat de la prezumția respectării, în toate cazurile, a dispozițiilor acestora în privința deciziilor de pensie emise în perioada de referință și, pe cale de consecință, a epuizării efectelor acestor norme. ... 113. Dacă totuși în unele cazuri aceste dispoziții au fost greșit aplicate, nu se poate considera că pentru revizuirea deciziilor de pensie din perioada de referință ele nu mai pot fi incidente. Astfel, abrogarea dispozițiilor legale în discuție relevă funcția acestui instrument de tehnică legislativă, aceea de asanare a legislației și nicidecum negarea efectelor viitoare ale aplicării lor în procedura de recalculare, potrivit principiului tempus regit actum. ... 114. Astfel cum s-a reținut corect în opinia majoritară, se constată că, pe calea revizuirii, este admisibilă restabilirea legalității și corectitudinii valorificării stagiului de cotizare, ca element component al algoritmului de recalculare. ... 115. Cum toate textele de lege menționate prevăd că se va menține în plată cuantumul cel mai mare al pensiei, rezultă că, în prima etapă, acest proces de recalculare succesivă este doar scriptic, la final urmând a se stabili dacă pensia astfel rezultată este mai mare decât cea în plată și, în raport cu această comparație, vor fi plătite și eventuale diferențe pentru 3 ani anteriori, aflați în interiorul termenului de prescripție. ... 116. Această interpretare, majoritară, a instanțelor este cea corectă, întrucât trebuie făcută distincție între procedura de revizuire, pe care chiar Curtea Constituțională o definește ca fiind cadrul legal de corectare a erorilor, nu doar de calcul propriu-zis, ci și de aplicare incorectă a unui text de lege, pe de o parte, și procedura de recalculare prin valorificarea unor elemente noi care decurg fie din faptul asiguratului, care adaugă, de exemplu, ani de stagiu, fie din reevaluarea viziunii legislative a legiuitorului, pe de altă parte. Or, în cauză s-a pus problema revizuirii drepturilor de pensie, și nu a recalculării lor. ... 117. Celelalte două opinii exprimate în jurisprudență valorifică direct în procedura de revizuire textele de lege nou-apărute în Legea nr. 263/2010, referitoare la recalcularea pensiilor. ... 118. Această interpretare este rezultatul aplicării instituției revizuirii prin raportare, exclusiv, la fondul activ al legislației la data formulării cererii, caz în care aceste instanțe au observat că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005 nu mai era în vigoare și că au intervenit alte două etape de recalculare a pensiilor în baza unor algoritmi modificați, pe care le-au aplicat prioritar în soluționarea cererii de revizuire, interpretare ce contravine atât viziunii Curții Constituționale (Decizia nr. 169 din 9 martie 2021), cât și dezlegării date prin Decizia nr. 11 din 25 mai 2015. ... 119. De altfel, sensul art. 169^1 alin. (4) din Legea nr. 263/2010 nu poate fi acela de a menține în plată o pensie greșit calculată și al imposibilității revizuirii ei în condițiile prevăzute de art. 107 alin. (1) și (2) din această lege, deoarece nu s-ar putea efectua o firească comparație legală între o pensie greșit calculată pe baza actelor normative anterioare și cea care ar rezulta din aplicarea alineatelor precedente ale aceluiași articol. ... 120. Or, cea de-a doua orientare jurisprudențială, care a influențat necesitatea promovării acestui recurs în interesul legii, șterge posibilitatea efectuării acestei comparații legale, din moment ce premisa ei fundamentală este aceea că este exclusă posibilitatea revizuirii drepturilor la pensie ale titularilor care au obținut aceste drepturi prin raportare la stagii de cotizare reduse, de 20 și, respectiv, 25 de ani, după data de 31 decembrie 2015. ... 121. A treia orientare jurisprudențială, deși converge cu prima, în sensul că acceptă aplicarea în continuare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2005 și a Hotărârii Guvernului nr. 1.550/2004 până la 31 decembrie 2015, apreciază că stagiul de cotizare redus nu mai poate fi luat în considerare pentru perioada 1 ianuarie 2016-30 septembrie 2018, ca urmare a art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, așa cum a fost interpretat prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, însă ulterior redevine aplicabil, dar numai în temeiul art. 169^2, introdus în Legea nr. 263/2010 prin Legea nr. 221/2018. ... 122. Nici această opinie nu concordă cu prevederile legale. Art. 169^2, introdus în Legea nr. 263/2010 prin Legea nr. 221/2018 începând cu 1 octombrie 2018, „trebuie interpretat în continuare ca aplicându-se tuturor persoanelor ale căror pensii trebuiau să fie recalculate, în mod obligatoriu, potrivit art. 169^1 din aceeași lege,“ astfel cum arată Curtea Constituțională în Decizia nr. 169 din 9 martie 2021, adică titularilor drepturilor de pensie cărora le fusese aplicată creșterea de punctaj prevăzută de art. 169^1 din aceeași lege și urmărește să permită corectarea situațiilor în care pensionarul ar fi fost prejudiciat prin aplicarea respectivei dispoziții legale, cu luarea în considerare a unui stagiu de cotizare complet de 30 de ani. ... 123. Într-o astfel de interpretare, se perpetuează o situație de aplicare greșită a legii, în considerarea calculului originar eronat, împiedicându-se procesul de restabilire a stării de drept prin mijlocul procesual al revizuirii efectuate în condițiile art. 107 din Legea nr. 263/2010, cu aplicarea stagiului de cotizare impus inițial de Hotărârea Guvernului nr. 1.550/2004 și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005. Soluția corectă este ca, în funcție de această revizuire, să se aprecieze asupra aplicabilității textelor de lege subsecvente, astfel încât cuantumul actual al pensiei să reflecte aplicarea corectă a tuturor actelor normative în succesiunea lor temporală, care au influențat, de-a lungul timpului, cuantumul drepturilor de pensie. ... ... ...