Decizia ÎCCJ nr. 39/2023 (HP)Punctul IV

IV. Punctele de vedere exprimate de către curțile de apel și instanțele judecătorești arondate 59. În conformitate cu dispozițiile art. 476 alin. (10) din Codul de procedură penală, cu referire la art. 473 alin. (5) din Codul de procedură penală, s-a solicitat punctul de vedere al instanțelor judecătorești asupra chestiunii de drept supuse dezlegării. ... 60. În urma consultării instanțelor de judecată s-a constatat că opiniile conturate nu sunt unitare, fiind identificate în răspunsurile transmise de către acestea cele două opinii prezentate de instanța de trimitere. ... 61. 1) Într-o opinie majoritară s-a apreciat că dispozițiile art. 10 alin. (1^1) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale se referă și la ipoteza în care prejudiciul ar fi acoperit integral și ca urmare a unei activități nevoluntare, respectiv a desfășurării unor proceduri de executare silită, în acest sens fiind punctele de vedere exprimate de curțile de apel Brașov, Galați, Iași (unul din punctele de vedere), Oradea, Pitești, Suceava tribunalele Alba, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Brașov, pentru minori și familie Brașov, Brăila, București, Caraș-Severin, Covasna, Galați, Giurgiu, Hunedoara, Neamț, Prahova, Sălaj, Sibiu, Timiș, Teleorman, precum și judecătoriile Avrig, Bolintin-Vale, Sectorului 2 București, Sectorului 3 București, Sectorului 4 București, Sectorului 5 București, Buhuși, Deva, Giurgiu, Hunedoara, Pașcani, Petroșani, Răducăneni, Timișoara. ... 62. În argumentarea opiniei exprimate, instanțele au făcut trimitere, în esență, la argumentele prezentate în încheierea de sesizare. ... 63. Au fost făcute referiri la considerentele deciziilor Curții Constituționale nr. 101 din 17 februarie 2021 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 295 din 24 martie 2021), respectiv nr. 650 din 25 octombrie 2018 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 97 din 7 februarie 2019). ... 64. De asemenea, s-a susținut că dispozițiile legale nu disting, iar, acolo unde legea nu distinge, nici interpretul nu trebuie să o facă, conform principiului „ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus“, dispozițiile fiind incidente de fiecare dată când este acoperit prejudiciul, indiferent de persoana care acoperă prejudiciul. ... 65. Mai mult decât atât, s-a arătat că expunerea de motive pentru adoptarea Legii nr. 55/2021 privind modificarea și completarea Legii nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, ce a introdus alin. (1^1) și (1^2) al art. 10 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, conduce la concluzia conform căreia recuperarea prejudiciului este cel mai important deziderat al procesului penal în cazul infracțiunilor de evaziune fiscală, iar, atâta vreme cât prejudiciul este recuperat, pedepsirea infractorului nu mai este necesară, fără a se distinge care a fost modalitatea efectivă prin care s-a obiectivat acest scop. Astfel, în expunerea de motive s-a arătat că, având în vedere starea sistemului judiciar românesc în ce privește condițiile de detenție și gradul de aglomerare, precum și numeroasele cauze în care România a fost condamnată de instanțele internaționale pentru aceste condiții, dar și faptul că, în cazul infracțiunilor de evaziune fiscală, cel mai important este recuperarea prejudiciului suferit de stat, dacă inculpatul acoperă în totalitate prejudiciul și nu mai execută pedeapsa efectivă cu închisoarea, statul va avea de câștigat de două ori: va recupera prejudiciul creat integral, într-un timp relativ scurt, și nu va mai efectua cheltuieli cu detenția condamnatului, urmând a se evita situațiile în care statul nu recuperează prejudiciul ori îl recuperează foarte greu și într-un timp îndelungat. Or, cele două rezultate se obțin indiferent de modalitatea de recuperare a prejudiciului, iar, atâta vreme cât, potrivit art. 22 din Codul de procedură fiscală, creanțele fiscale se sting prin plată, compensare, executare silită, scutire, anulare, prescripție, dare în plată și prin alte modalități prevăzute expres de lege, nu există niciun temei pentru a-i exclude pe cei care au acoperit prejudiciul, chiar fiind executați silit, de la aplicarea cauzei de nepedepsire. ... 66. Pe de altă parte, se ridică problema imposibilității de a beneficia de această cauză de nepedepsire a acelora care au fost executați silit, cu atât mai mult în situația în care, având întreaga avere plasată sub măsura asiguratorie a sechestrului judiciar, nu ar fi putut să facă nicio plată (în mod voluntar). ... 67. În argumentarea aceluiași punct de vedere s-a mai arătat că însuși legiuitorul, prin introducerea art. 10 alin. (1^2) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, în care se menționează că prevederile articolului se aplică tuturor participanților chiar dacă nu au contribuit la acoperirea prejudiciului, a stabilit că relevanță precumpănitoare în aplicarea cauzei de nepedepsire o are aspectul de fapt al acoperirii prejudiciului, și nu căința activă a infractorului, astfel încât, dacă într-o situație în care prejudiciul a fost acoperit, fără aportul unui participant, de către un alt participant, se va aplica această cauză de nepedepsire, a fortiori trebuie să se aplice în situația în care prejudiciul s-a acoperit din executarea silită a averii infractorului. ... 68. 2) În opinia contrară, minoritară, s-a apreciat că dispozițiile art. 10 alin. (1^1) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale nu se referă și la ipoteza în care prejudiciul ar fi acoperit integral și ca urmare a unei activități nevoluntare, respectiv a desfășurării unor proceduri de executare silită, în acest sens fiind punctele de vedere exprimate de curțile de apel Bacău, București, Craiova, Iași (unul din punctele de vedere), Ploiești și Timișoara, tribunalele Cluj, Ialomița, Iași, Ilfov, Satu Mare și Vaslui, precum și judecătoriile Baia Mare, Bistrița, Sectorului 1 București, Sectorului 6 București, Buzău, Calafat, Călărași, Hațeg, Iași, Lehliu-Gară, Moinești, Onești, Pogoanele, Rupea. ... 69. Au fost reluate argumentele prezentate în considerentele Deciziei nr. 66/2021 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală privind conduita de căință activă a autorilor ori a participanților secundari la comiterea infracțiunii de evaziune fiscală, la voința inculpatului de a înlătura efectele prejudiciabile ale faptelor sale, respectiv la aspectul conform căruia acea cotă procentuală de a cărei plată prealabilă este condiționată incidența cauzei speciale de nepedepsire se relevă drept o instituție de drept cu o configurație juridică proprie și o natură sui-generis, ce îmbină trăsăturile unei sancțiuni cu cele ale unei cauze de impunitate grefate pe căința activă a făptuitorului, generând efecte juridice mixte, atât de drept penal substanțial, cât și procesual penal. ... 70. Astfel, s-a susținut că prin art. 10 alin. (1^1) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale legiuitorul a reglementat o cauză specială de nepedepsire, care va putea fi luată în considerare numai în condițiile plății celor trei categorii de sume de bani, respectiv: contravaloarea prejudiciului infracțional direct, un plus echivalent a 20% din acest prejudiciu și accesorii fiscale - dobânzi și penalități. Or, în situația unei acțiuni nevoluntare (executare silită) nu pot fi acoperite cele trei categorii de sume, respectiv plusul echivalent a 20% din prejudiciu. ... ...