Decizia CCR nr. 359/2014Paragraful 26

19. Examinând fişa legislativă a Legii nr. 273/2004 privind procedura adopţiei, Curtea constată că dispoziţiile legale criticate au fost iniţial reglementate prin Legea nr. 233/2011 (şi apoi introduse în corpul Legii nr. 273/2004 cu prilejul republicării acesteia în 2012). În expunerea de motive a actului normativ de modificare şi completare a Legii nr. 273/2004 se arată, cu privire la condiţia legală criticată de autoarea excepţiei, următoarele: "Oficiul Român pentru Adopţii a sesizat că un număr din ce în ce mai mare de familii apelează la parcurgerea procedurii întemeiate pe prevederile art. 20 lit. b) din Legea nr. 273/2004 (republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din 19 noiembrie 2009), respectiv adopţia copilului de către soţul părintelui firesc sau adoptiv, ca urmare a faptului că soţii din cadrul acestor familii au recunoscut paternitatea unor copii din afara căsătoriei. Concret, este vorba despre încuviinţarea adopţiilor unor copii care provin din relaţii extraconjugale ale soţilor din cadrul familiilor sus-menţionate, de către soţiile acestora. Cu ocazia întocmirii rapoartelor de consiliere (...) specialiştii direcţiilor (din cadrul Oficiului Naţional pentru Adopţii - s.n.) şi-au exprimat în numeroase cazuri suspiciunea cu privire la realitatea declaraţiilor făcute de către soţ, prin care acesta a recunoscut paternitatea acestor copii. Se apreciază că recunoaşterea paternităţii în cazul unor copii proveniţi din afara căsătoriei şi promovarea ulterioară, foarte rapidă, a unor acţiuni de adopţie de către soţiile celor care au recunoscut paternitatea acestor copii sunt de natură a ridica o serie de suspiciuni asupra legalităţii condiţiilor în care au avut loc aceste recunoaşteri. Asemenea practici, care tind să capete amploarea unui fenomen, şi care de cele mai multe ori nu pot fi probate, conduc la eludarea prevederilor Legii nr. 273/2004, aspect deosebit de grav, care este de natură a afecta însăşi valabilitatea adopţiilor încuviinţate în asemenea condiţii. În măsura în care ar putea fi dovedite, aceste fapte ar intra, implicit, prin natura lor, şi sub incidenţa legii penale. Pentru a stopa aceste practici, noua reglementare instituie, ca şi condiţie de fond la adopţia între soţi, probarea paternităţii celui care recunoaşte copilul prin efectuarea unui test ADN. Prin această expertiză se înlătură orice suspiciune legată de adevărata filiaţie a copilului faţă de tată."