Decizia CCR nr. 359/2014Paragraful 47

40. Convenţiile internaţionale în materia protejării drepturilor copiilor, în materia adopţiei şi a drepturilor copiilor din afara căsătoriei, în special, acordă prioritate legăturilor de sânge, identificării părinţilor naturali şi cooptării acestora în procesul de creştere şi dezvoltare a copilului, copil care, de altfel, are dreptul la identitate personală şi socială, la a-şi cunoaşte originile şi a-şi păstra identitatea. Astfel, legătura de sânge dintre părinţi şi copil prevalează în asigurarea mediului familial propice creşterii, educării şi dezvoltării armonioase a acestuia, deoarece părinţii naturali au drepturi originare în privinţa creşterii, educării şi ocrotirii copiilor, iar separarea acestora reprezentă doar excepţii justificate de ocrotirea interesului superior al copilului. Filiaţia biologică este singura în măsură să asigure dreptul copilului la nume şi identitate, precum şi unica modalitate de a deţine date certe despre ascendenţa sa, a căror cunoaştere cât mai exactă este esenţială prin raportare la întreaga viaţă a copilului, viaţa sa adultă, descendenţii săi etc. (de pildă, din punct de vedere medical, al drepturilor succesorale etc.). Totodată, este justificat a se considera că tatăl biologic va avea faţă de copilul său un comportament mai potrivit, grijă şi afecţiune sporite, mai aproape de ceea ce se urmăreşte prin încuviinţarea adopţiei, decât o persoană care doar şi-a recunoscut voluntar şi fără a proba paternitatea faţă de acesta, având în vedere că legătura de sânge dintre tatăl natural şi copil este în mod just apreciată ca fiind suficient de puternică pentru a oferi garanţia respectării interesului superior al copilului.