Decizia CCR nr. 207/2014Paragraful 24

15. Litigiul în cadrul căruia a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate are ca obiect soluţionarea unei acţiuni de chemare în judecată, introdusă în anul 2012 în temeiul Legii nr. 10/2001, prin care autorii excepţiei de neconstituţionalitate au solicitat instanţei judecătoreşti ca, în principal, să oblige entitatea învestită de lege (în speţă municipiul Bucureşti, prin primar general) la restituirea în natură a unui imobil, iar în subsidiar, la emiterea unei dispoziţii prin care să propună acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent bănesc asupra cererii cu care a fost notificată, în situaţia în care restituirea în natură nu mai este posibilă. La termenul de judecată la care instanţa de judecată a sesizat, prin încheiere, Curtea Constituţională cu prezenta excepţie de neconstituţionalitate, aceasta a pus în discuţie, din oficiu, excepţia prematurităţii acţiunii în justiţie, având în vedere aplicabilitatea dispoziţiilor art. 3, 4, 33 şi 35 din noua lege în materia finalizării procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România - Legea nr. 165/2013. Ulterior acestui termen de judecată, instanţa judecătorească, în urma admiterii excepţiei prematurităţii invocate din oficiu, a respins acţiunea de chemare în judecată ca "devenită prematură".