Decizia ÎCCJ nr. 9/2023 (HP)Punctul VII

VII. Dispoziții legale incidente Constituția României, titlul III, capitolul V, secțiunea 1 „Administrația publică centrală de specialitate“ + Articolul 116 Structura (1) Ministerele se organizează numai în subordinea Guvernului. + Articolul 118 Forțele armate (1) Armata este subordonată exclusiv voinței poporului pentru garantarea suveranității, a independenței și a unității statului, a integrității teritoriale a țării și a democrației constituționale. În condițiile legii și ale tratatelor internaționale la care România este parte, armata contribuie la apărarea colectivă în sistemele de alianță militară și participă la acțiuni privind menținerea sau restabilirea păcii. (2) Structura sistemului național de apărare, pregătirea populației, a economiei și a teritoriului pentru apărare, precum și statutul cadrelor militare se stabilesc prin lege organică. (3) Prevederile alineatelor (1) și (2) se aplică, în mod corespunzător, și celorlalte componente ale forțelor armate stabilite potrivit legii. Codul penal + Articolul 135 Condițiile răspunderii penale a persoanei juridice (1) Persoana juridică, cu excepția statului și a autorităților publice, răspunde penal pentru infracțiunile săvârșite în realizarea obiectului de activitate sau în interesul ori în numele persoanei juridice. (2) Instituțiile publice nu răspund penal pentru infracțiunile săvârșite în exercitarea unei activități ce nu poate face obiectul domeniului privat. (3) Răspunderea penală a persoanei juridice nu exclude răspunderea penală a persoanei fizice care a contribuit la săvârșirea aceleiași fapte. + Articolul 175 Funcționar public (1) Funcționar public, în sensul legii penale, este persoana care, cu titlu permanent sau temporar, cu sau fără o remunerație: a) exercită atribuții și responsabilități, stabilite în temeiul legii, în scopul realizării prerogativelor puterii legislative, executive sau judecătorești; ... b) exercită o funcție de demnitate publică sau o funcție publică de orice natură; ... c) exercită, singură sau împreună cu alte persoane, în cadrul unei regii autonome, al altui operator economic sau al unei persoane juridice cu capital integral sau majoritar de stat, atribuții legate de realizarea obiectului de activitate al acesteia. ... (2) De asemenea, este considerată funcționar public, în sensul legii penale, persoana care exercită un serviciu de interes public pentru care a fost învestită de autoritățile publice sau care este supusă controlului ori supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu public. + Articolul 289 Luarea de mită (1) Fapta funcționarului public care, direct ori indirect, pentru sine sau pentru altul, pretinde ori primește bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori acceptă promisiunea unor astfel de foloase, în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri, se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică ori de a exercita profesia sau activitatea în executarea căreia a săvârșit fapta. (2) Fapta prevăzută în alin. (1) , săvârșită de una dintre persoanele prevăzute în art. 175 alin. (2) , constituie infracțiune numai când este comisă în legătură cu neîndeplinirea, întârzierea îndeplinirii unui act privitor la îndatoririle sale legale sau în legătură cu efectuarea unui act contrar acestor îndatoriri. + Articolul 297 Abuzul în serviciu (1) Fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act sau îl îndeplinește în mod defectuos și prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică. + Articolul 308 Infracțiuni de corupție și de serviciu comise de alte persoane (1) Dispozițiile art. 289-292, 295, 297-300 și art. 304 privitoare la funcționarii publici se aplică în mod corespunzător și faptelor săvârșite de către sau în legătură cu persoanele care exercită, permanent ori temporar, cu sau fără o remunerație, o însărcinare de orice natură în serviciul unei persoane fizice prevăzute la art. 175 alin. (2) ori în cadrul oricărei persoane juridice. Legea apărării naționale a României nr. 45/1994 + Articolul 11 Forțele armate cuprind armata, mari unități și unități din subordinea Ministerului de Interne, cele ale serviciilor de informații ale statului și alte formațiuni de apărare armată organizate potrivit legii. + Articolul 27 Armata are în organizare: organele centrale ale Ministerului Apărării Naționale, categoriile de forțe și organele militare teritoriale. + Articolul 28 Organele centrale ale Ministerului Apărării Naționale sunt stabilite prin lege. + Articolul 29 Categoriile de forțe ale armatei sunt: trupele de uscat; aviația și apărarea antiaeriană; marina militară. Ele au în compunere state majore, comandamente de armă, mari unități și unități luptătoare, de învățământ și de instrucție, precum și unități și formațiuni de asigurare de luptă și de logistică. + Articolul 30 Organele militare teritoriale au în compunere: centre militare zonale, centre militare județene și centre militare ale sectoarelor municipiului București.“ Legea nr. 346/2006 privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării Naționale + Articolul 1 (...) (2) Ministerul Apărării Naționale este format din structuri centrale, structuri și forțe subordonate acestora. + Articolul 3 (1) Ministerul Apărării Naționale are personalitate juridică și reprezintă în justiție, prin Direcția generală juridică, structurile armatei care nu au personalitate juridică. Structurile ministerului care au personalitate juridică, potrivit legii, pot fi reprezentate în justiție de Direcția generală juridică a Ministerului Apărării Naționale, în condițiile stabilite prin ordin al ministrului apărării naționale. + Articolul 7 (1) Structurile centrale ale Ministerului Apărării Naționale, subordonate nemijlocit ministrului apărării naționale, sunt: a) Statul Major al Apărării; ... b) Departamentul pentru politica de apărare, planificare și relații internaționale; ... c) Departamentul pentru relația cu Parlamentul și calitatea vieții personalului; ... d) Direcția generală de informații a apărării; ... e) Secretariatul general; ... f) Direcția generală pentru armamente; ... g) Direcția generală management resurse umane; ... h) Corpul de control și inspecție; ... i) Direcția generală financiar-contabilă; ... j) Direcția generală juridică; ... k) Direcția audit intern; ... l) Direcția domenii și infrastructuri; ... m) Direcția informare și relații publice; ... n) Direcția de prevenire și investigare a corupției și fraudelor. ... + Articolul 8 (1) Structurile prevăzute la art. 7 alin. (1) și (2) , precum și cele care fac parte din acestea pot avea în compunere sau în subordine, după caz, direcții, centre, oficii, agenții, servicii, secții, birouri, compartimente, instituții și unități de învățământ, unități de cercetare-dezvoltare și alte structuri, constituite potrivit criteriilor stabilite prin ordin al ministrului apărării naționale. (2) Statul Major al Apărării are în subordine, pe lângă tipurile de structuri prevăzute la alin. (1) , structura de forțe, Direcția medicală, Universitatea Națională de Apărare «Carol I» și Academia Tehnică Militară «Ferdinand I». (3) Direcția medicală este asimilată structurilor centrale ale Ministerului Apărării Naționale. + Articolul 13 (....) (4) Statul Major al Apărării, prin Direcția medicală, are în subordine spitalele militare, Institutul Național de Medicină Aeronautică și Spațială «General doctor aviator Victor Anastasiu» și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară «Cantacuzino Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății + Articolul 169 (...) (3) Spitalele se organizează și funcționează, în funcție de regimul proprietății, în: a) spitale publice, organizate ca instituții publice; ... b) spitale private, organizate ca persoane juridice de drept privat; ... c) spitale publice în care funcționează și secții private.“ ... + Articolul 172 (1) Spitalele publice din rețeaua proprie a Ministerului Sănătății se înființează și, respectiv, se desființează prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Sănătății. (2) Spitalele din rețeaua sanitară proprie a ministerelor și instituțiilor publice, altele decât cele ale Ministerului Sănătății și ale autorităților administrației publice locale, se înființează și, respectiv, se desființează prin hotărâre a Guvernului, inițiată de ministerul sau instituția publică respectivă, cu avizul Ministerului Sănătății. ...