Decizia ÎCCJ nr. 80/2022 (HP)Punctul VI

VI. Punctul de vedere al completului de judecată care a formulat sesizarea cu privire la dezlegarea chestiunii de drept 34. Instanța de trimitere a arătat că, în forma republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 25 mai 2009 a Legii nr. 7/2006, pensia de urmaș era reglementată de dispozițiile art. 81, fiind acordată copiilor și soțului supraviețuitor dacă, la data decesului, funcționarul public parlamentar beneficia de pensie de serviciu sau îndeplinea condițiile pentru obținerea unei pensii de serviciu. Astfel, art. 81 alin. (6) prevedea următoarele: „Cuantumul pensiei de urmaș se stabilește prin aplicarea unui procent din pensia de serviciu aflată în plată sau din pensia de serviciu la care ar fi avut dreptul funcționarul public parlamentar la data decesului, în funcție de numărul urmașilor îndreptățiți, astfel: a) pentru un singur urmaș - 50%; b) pentru 2 urmași - 75%; c) pentru 3 sau mai mulți urmași - 100%.“ ... 35. Dispozițiile art. 74-77, 80, 81 și 96 din Legea nr. 7/2006, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 25 mai 2009, au fost abrogate expres prin prevederile art. 196 lit. h) din Legea nr. 263/2010. ... 36. Articolul 73^1 a fost introdus în Legea nr. 7/2006 prin Legea nr. 215/2015. Din expunerea de motive a Legii nr. 215/2015 rezultă că prin adoptarea acestui act normativ s-a urmărit instituirea unui regim juridic reparatoriu, precum și a unui cadru legislativ nediscriminatoriu atât în cadrul aceleiași profesii, cât și în raport cu alte categorii socioprofesionale. Scopul declarat al Legii nr. 215/2015 a fost așadar acela al reacordării pensiilor de serviciu avute la 31 august 2010, data intrării în vigoare a Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, cu modificările ulterioare (Legea nr. 119/2010). ... 37. Totuși, în noua formă adoptată, actul normativ special nu mai prevede un algoritm propriu de determinare a cuantumului pensiei de urmaș, făcând trimitere exclusiv la prevederile legii generale, Legea nr. 263/2010. ... 38. Or, dispozițiile art. 89 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 263/2010 prevăd acordarea pensiei de urmaș în raport cu pensia pentru limită de vârstă aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul, în condițiile legii, susținătorul decedat. ... 39. Această regulă de principiu este în acord cu rațiunea instituirii pensiei de urmaș, care urmărește să asigure un venit de înlocuire în beneficiul soțului supraviețuitor și al copiilor, persoane față de care autorul are o obligație legală de întreținere și care, odată cu decesul autorului, sunt lipsite de contribuția financiară a acestuia. ... 40. În acest sens, instanța de trimitere a făcut referire la considerentele reținute în paragraful 18 din Decizia Curții Constituționale nr. 699 din 6 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 15 ianuarie 2021, precum și la considerentele de la paragrafele 62 și 63 din Decizia nr. 19 din 11 aprilie 2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 587 din 16 iunie 2021, care susțin această trăsătură caracteristică a pensiei de urmaș. ... 41. În considerarea caracterului de venit substitutiv, destinat să compenseze în parte pierderea veniturilor soțului decedat, aplicarea procentului prevăzut de lege trebuie să se facă asupra pensiei în plată a autorului, întrucât numai astfel urmașii beneficiază de partea corespunzătoare din ceea ce autorul avea în patrimoniu la data decesului. ... 42. Aceasta este, de altfel, modalitatea generală de reglementare a pensiei de urmaș, dispozițiile art. 89 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 reprezentând doar o aplicație a regulii înscrise în art. 89 alin. (1) din același act normativ, în condițiile în care, în sistemul public de pensii, punctajul mediu anual realizat de susținător determină, prin înmulțirea cu valoarea punctului de pensie, rezultanta în plată (art. 94 din Legea nr. 263/2010). ... 43. Însă, această identitate de factori nu se mai regăsește în ceea ce privește pensia de urmaș a funcționarului parlamentar. Aplicând dispozițiile art. 73^1 alin. (13) din Legea nr. 7/2006 în complinire cu norma de trimitere, pensia de urmaș a funcționarului parlamentar, în cuantumul determinat de prevederile art. 89 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, nu se mai raportează la pensia aflată în plată (pensia de serviciu - 80% din baza de calcul reprezentată de media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni), ci la pensia de asigurări sociale reprezentată de punctajul mediu anual realizat de susținător. ... 44. Or, o astfel de interpretare se îndepărtează de la însăși rațiunea instituirii pensiei de urmaș și a funcției juridice căreia îi corespunde. ... 45. Dispozițiile art. II din Legea nr. 215/2015 susțin concluzia intenției de complinire a dispozițiilor art. 73^1 alin. (13) cu condițiile de acordare a pensiei de urmaș reglementate de Legea nr. 263/2010, nu și cu modalitatea de determinare a cuantumului acesteia, prin raportare exclusiv la punctajul mediu anual realizat de susținător. ... 46. Interpretarea însușită la nivelul casei teritoriale de pensii, potrivit căreia pensia de urmaș se calculează procentual doar asupra pensiei de asigurări sociale (din sistemul public), nu și asupra suplimentului de la bugetul de stat care se acordă în cazul pensiei de serviciu, lipsește de efecte juridice Legea nr. 215/2015, întrucât și anterior intrării în vigoare a acestei legi pensia de urmaș a funcționarului parlamentar era calculată potrivit art. 89 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 în raport cu punctajul mediu anual al antecesorului. ... 47. Dacă s-ar fi intenționat ca pensia de urmaș a funcționarului public parlamentar să fie supusă în întregime regimului comun, menționarea în cuprinsul Legii nr. 215/2015 a acestui beneficiu nu era necesară. ... 48. Cuantumul aflat în plată al pensiei de serviciu fiind distinct de pensia calculată în baza punctajului mediu anual, rezultatul aplicării dispozițiilor art. 89 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 în stabilirea cuantumului pensiei de urmaș produce un efect contrar dispozițiilor art. 89 alin. (1) din aceeași lege, care instituie regula potrivit căreia pensia de urmaș se stabilește în raport cu pensia aflată în plată. ... 49. Reținând și regula de interpretare logică ce impune ca norma juridică să fie interpretată în sensul aplicării ei, iar nu în sensul în care să nu se aplice, se impune concluzia că trimiterea la dispozițiile art. 83-92 din Legea nr. 263/2010 din cuprinsul art. 73^1 alin. (13) din Legea nr. 7/2006 vizează doar condițiile legale de fond pentru instituirea pensiei de urmaș. ... ...