Decizia CCR nr. 92/2014Paragraful 10

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prevederile criticate sunt neconstituţionale, deoarece au un puternic caracter obscur şi lasă loc interpretărilor abuzive prin aceea că nu este îndeplinită cerinţa previzibilităţii sub aspectul subiecţilor interceptaţi şi al celor "din alte cauze" faţă de care se urmăreşte dovedirea vinovăţiei, modalităţile de verificare a legalităţii obţinerii acelor interceptări şi înregistrări, inclusiv sub aspectul duratei totale a observării şi interceptării convorbirilor celor interceptaţi. Totodată este afectat şi dreptul la apărare, deoarece concludenţa şi utilitatea "informaţiilor" sunt lăsate la aprecierea unilaterală şi exclusivă a organelor de represiune. Lipsa previzibilităţii dispoziţiilor contestate rezultă şi din faptul că nu se prevede limita maximă a etapei şi stadiului procesual până la care se poate depune la dosarul altei cauze penale înregistrarea interceptărilor convorbirilor/comunicărilor purtate între terţe persoane (străine de cauza penală în care se doreşte folosirea acestor înregistrări). Se mai arată că se creează o confuzie între "informaţie" şi "probă", textul operând cu noţiunea de "informaţii concludente şi utile", deşi concludenţa şi utilitatea sunt atribute exclusive ale probelor.