Decizia ÎCCJ nr. 75/2022 (HP)Punctul XIV

XIV. Înalta Curte de Casație și Justiție Examinând sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, raportul întocmit de judecătorii-raportori, punctele de vedere întocmite de membrii completului și chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată, constată următoarele: XIV.1. Asupra admisibilității sesizării 88. Potrivit dispozițiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, „Dacă, în cursul judecății, un complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, este nouă și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“. ... 89. Din cuprinsul prevederilor legale enunțate anterior se desprind condițiile de admisibilitate pentru declanșarea procedurii de sesizare în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, condiții care trebuie să fie întrunite cumulativ, și anume: a) existența unei cauze aflate în curs de judecată; ... b) cauza care face obiectul judecății să se afle pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, al unei curți de apel sau al unui tribunal; ... c) instanțele mai sus menționate să judece cauza în ultimă instanță; ... d) să existe o chestiune de drept de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei; ... e) chestiunea de drept identificată să prezinte caracter de noutate; ... f) această chestiune să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii sau al unei statuări anterioare a Înaltei Curți de Casație și Justiție. ... ... 90. Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept constată că aceste condiții sunt îndeplinite. ... 91. Astfel, litigiul în legătură cu care s-a formulat sesizarea este în curs de judecată, aflându-se pe rolul Tribunalului Dolj - Secția contencios administrativ și fiscal, care este învestit cu judecarea unei contestații în anulare împotriva unei decizii pronunțate în apel, având ca obiect plângere contravențională. Potrivit dispozițiilor art. 508 alin. (4) din Codul de procedură civilă raportate la dispozițiile art. 34 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 și la art. 634 alin. (1) din Codul de procedură civilă, tribunalul judecă în ultimă instanță, hotărârea pronunțată fiind definitivă. ... 92. Soluționarea cauzei depinde de chestiunea de drept ce se solicită a fi lămurită, având în vedere că au fost invocate dispozițiile art. 503 alin. (1) din Codul de procedură civilă drept principal temei juridic al contestației în anulare, susținându-se nelegalitatea citării apelantului la termenul la care a avut loc judecata apelului. ... 93. De asemenea, chestiunea de drept vizată de sesizare prezintă caracter de noutate, în condițiile în care instanțele nu i-au dat încă o interpretare și aplicare la nivel jurisprudențial, asupra acesteia fiind, în mare parte, exprimate doar opinii, astfel cum au fost expuse în capitolul privind jurisprudența instanțelor naționale. De asemenea, prezintă și un anumit grad de dificultate, punctele de vedere exprimate de instanțe, sensibil egale, fiind diferite în legătură cu existența/inexistența obligației judecătorului de a cita/comunica actele de procedură prin intermediul poștei electronice, indicate de solicitant. ... 94. Evidențele consultate relevă lipsa unei statuări anterioare a Înaltei Curți de Casație și Justiție asupra chestiunii de drept, precum și faptul că aceasta nu formează obiect al unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... XIV.2. Asupra fondului sesizării 95. Analizând sesizarea formulată, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept constată că se impune reformularea problemei de drept pentru a oferi un răspuns adecvat în cadrul procedurii de unificare a practicii judiciare. Înalta Curte de Casație și Justiție are o jurisprudență consistentă în reformularea problemelor de drept, atât în Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept cât și în Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii^1. ^1 Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept: deciziile nr. 19 din 19 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 21 iunie 2018; nr. 26 din 3 iunie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 755 din 17 septembrie 2019; nr. 36 din 4 mai 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 541 din 24 iunie 2020 etc. Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii: deciziile nr. 9 din 25 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 526 din 15 iulie 2015; nr. 18 din 5 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 801 din 28 octombrie 2015; nr. 2 din 30 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 175 din 10 martie 2017; nr. 16 din 18 septembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 924 din 24 noiembrie 2017; nr. 18 din 1 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 965 din 14 noiembrie 2018; nr. 5 din 20 ianuarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 131 din 19 februarie 2020 etc. ... 96. Examinând dosarul în care s-a formulat sesizarea se constată că instanța de trimitere, pentru a soluționa contestația în anulare, trebuie, în primul rând, să constate dacă, de principiu, efectuarea procedurii de citare în conformitate cu dispozițiile art. 154 alin. (6) din Codul de procedură civilă, prin poștă electronică, atunci când partea a solicitat și a indicat datele corespunzătoare în acest scop, poate fi îndeplinită, fără a fi nevoie pentru valabilitatea acesteia de efectuarea procedurii prin agent poștal în format letric, conform art. 154 alin. (1) din Codul de procedură civilă. ... 97. Dacă răspunsul la întrebarea precedentă este pozitiv se pune problema pentru instanță să stabilească în ce măsură procedura de citare efectuată prin agent poștal, în format letric, avea aptitudinea de a înștiința partea despre emiterea unui act de procedură, în condițiile în care reclamantul a solicitat de la începutul procesului citarea prin poștă electronică, arătând că nu are acces la cutia poștală. ... 98. În acest context nu se pune problema indicării greșite sau cu rea-credință a mențiunilor de către agentul procedural sau poștal în cuprinsul procesului-verbal de înștiințare sau al dovezii de înmânare, pentru a fi utilizată procedura înscrierii în fals, ci a determinării efectivității comunicării actului de procedură într-o anumită modalitate, respectiv în format letric prin agent poștal. ... 99. Lipsa efectivității procedurii de comunicare a actului de procedură este de natură să producă o vătămare ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea actului, instanțele fiind datoare să evite promovarea unui formalism excesiv care poate submina dreptul de acces la justiție, așa cum s-a statuat de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauzele S.C. Raisa M. Shipping - S.R.L. împotriva României și Timar împotriva României. În aceste cauze instanțele naționale au constatat legalitatea procedurilor de citare, fără să aprecieze dacă au fost efective, respectiv dacă au avut aptitudinea de a încunoștința partea despre existența procesului. ... 100. O altă chestiune este legată de sancțiunea aplicabilă actului de procedură efectuat cu încălcarea principiilor fundamentale ce guvernează procesul civil, în sensul posibilității invocării nulității procedurii de citare în condițiile art. 175 alin. (1) din Codul de procedură civilă, dacă prin nerespectarea cerinței legale s-a adus părții o vătămare care nu poate fi înlăturată decât prin desființarea actului de procedură. ... 101. În acest context se impune reformularea problemei de drept, după cum urmează: În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 154 alin. (1) , alin. (6) , alin. (6) ^1,art. 163 alin. (5) ,art. 164 alin. (4) și art. 175 alin. (1) din Codul de procedură civilă, efectuarea procedurii de citare în conformitate cu dispozițiile art. 154 alin. (6) din Codul de procedură civilă, prin poștă electronică, dacă partea solicită și indică datele corespunzătoare în acest scop, constituie o modalitate principală de comunicare a actelor de procedură, condiționată sau necondiționată de efectuarea procedurii în format letric, conform art. 154 alin. (1) din Codul de procedură civilă? Dacă procedura menționată anterior reprezintă o modalitate principală de comunicare a actelor de procedură, actul de citare în proces într-o altă modalitate decât cea solicitată de parte prin cererea adresată instanței va fi sancționat cu nulitatea în temeiul dispozițiilor art. 175 alin. (1) din Codul de procedură civilă, dacă prin nerespectarea modalității de citare s-a adus părții o vătămare care nu poate fi înlăturată decât prin desființarea acestuia? Constatarea nulității actului de procedură este sau nu condiționată de utilizarea procedurii înscrierii în fals, în temeiul dispozițiilor art. 163 alin. (5) coroborate cu ale art. 164 alin. (4) din Codul de procedură civilă? ... 102. Pe fondul sesizării, se cuvine a formula observația că art. 154 din Codul de procedură civilă prevede care sunt modalitățile de comunicare a citațiilor și a altor acte de procedură în procesul civil, acestea fiind reglementate după cum urmează: prin agenții procedurali ai instanței sau prin orice alt salariat al acesteia, precum și prin agenți ori salariați ai altor instanțe, în ale căror circumscripții se află cel căruia i se comunică actul; prin poștă, cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire, în plic închis, la care se atașează dovada de primire/procesul-verbal și înștiințarea prevăzută de lege; prin executori judecătorești, la solicitarea părții și pe cheltuiala acesteia; prin servicii de curierat rapid și prin telefax, poștă electronică, dacă partea a indicat datele corespunzătoare în acest scop, sau prin alte mijloace ce asigură transmiterea actului și confirmarea primirii acestuia. ... 103. Toate aceste modalități de comunicare a actelor de procedură sunt principale și pot fi utilizate alternativ, nefiind condiționate de obligativitatea îndeplinirii procedurii prin agent poștal în format letric, întrucât utilizarea oricăreia dintre formele de comunicare reglementate de textul menționat anterior produce același efect juridic cu privire la înștiințarea părților despre existența procesului civil. ... 104. Pentru a stabili interpretarea corectă a dispozițiilor art. 154 alin. (6) din Codul de procedură civilă, acestea trebuie coroborate și cu alte dispoziții legale referitoare la principiile fundamentale ale procesului civil, de pildă, art. 6,13 și 14 din același act normativ, ce reglementează dreptul la un proces echitabil, dreptul la apărare și principiul contradictorialității. ... 105. Întrucât Convenția nu definește termenul „echitabil“, această cerință trebuie interpretată în sensul de a se asigura respectarea unor principii fundamentale, precum contradictorialitatea și dreptul la apărare, egalitatea armelor, administrarea probelor, analizarea de către instanță a susținerilor părților, chestiuni care sunt subsumate noțiunii de „acces efectiv la justiție“. ... 106. Accesul efectiv la justiție, așa cum rezultă din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului - cauzele S.C. Raisa M. Shipping - S.R.L. împotriva României și Timar împotriva României, precitate - înseamnă, printre altele, că, drept urmare a aplicării normelor de drept procesual, instanțele interne au obligația să se asigure că reclamantul a fost citat de o manieră aptă să asigure înștiințarea părții despre desfășurarea procesului, asigurând astfel respectarea dreptului la apărare și a principiului contradictorialității. ... 107. Un alt principiu fundamental al dreptului procesual civil este cel al disponibilității, reglementat de art. 9 din Codul de procedură civilă, care implică nu numai dreptul reclamantului de a porni procesul civil, de a uza de căile de atac prevăzute de lege sau de a renunța la acțiune sau la drept, dar și dreptul de dispoziție al părților cu privire la exercițiul drepturilor lor procesuale. ... 108. Or, în măsura în care se stabilește că transmiterea actelor de procedură, în conformitate cu dispozițiile art. 154 alin. (6) din Codul de procedură civilă, prin e-mail, dacă partea a solicitat și a indicat datele corespunzătoare în acest scop, constituie o modalitate principală de comunicare, atunci principiul disponibilității permite părții să ceară comunicarea în format electronic, instanța fiind obligată să procedeze de această manieră în procesul civil. ... 109. Se remarcă preocuparea legiuitorului pentru reglementarea unor modalități alternative de comunicare a actelor de procedură, prin instituirea unui regim juridic ce cuprinde mai multe dispoziții procesuale, respectiv art. 154 alin. (6) ,art. 163 alin. (11^1) și art. 165 pct. 3 din Codul de procedură civilă. ... 110. Astfel, potrivit dispozițiilor art. 163 alin. (11^1) din Codul de procedură civilă: „Atunci când comunicarea actelor s-a realizat potrivit prevederilor art. 154 alin. (6) mesajul de comunicare către destinatar primit de la sistem constituie dovada de comunicare. Acesta se va lista și se va atașa la dosarul cauzei.“ ... 111. De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 165 pct. 3 din Codul de procedură civilă: „în cazul citării sau comunicării altui act de procedură efectuate potrivit dispozițiilor art. 154 alin. (6) , procedura se socotește îndeplinită la data arătată pe copia imprimată a expedierii, certificată de grefierul care a făcut transmisiunea“. ... 112. În acest context este evident că s-a urmărit uniformizarea procedurilor de comunicare, în sensul că există posibilitatea de a comunica în format electronic toate actele de procedură, nu numai citațiile, ceea ce evidențiază preocuparea legiuitorului de a adapta legislația și de a răspunde nevoilor justițiabililor, în exercitarea drepturilor lor procesuale, prin utilizarea mijloacelor tehnice care asigură transmiterea textului actelor de procedură. ... 113. Se cuvine subliniat că modalitățile și mijloacele de comunicare nu se confundă cu înscrisurile întocmite de instanța de judecată care însoțesc citațiile și actele de procedură supuse comunicării și nici cu mesajele remise de sistemele informatice, în considerarea cărora se verifică faptul înmânării, afișării sau transmiterii. Astfel, nu se confundă cu dovada de înmânare ori cu procesul-verbal și înștiințarea, prevăzute de art. 163 din Codul de procedură civilă, și nici cu mesajul primit din partea sistemului de telefax ori de poștă electronică folosit în cazul mijloacelor ce asigură transmiterea textului. ... 114. Legiuitorul nu a prevăzut reguli în privința alegerii uneia sau alteia dintre modalitățile de comunicare a citațiilor ori a actelor de procedură. În absența reglementării rezultă că modalitățile de comunicare prevăzute de art. 154 din Codul de procedură civilă sunt alternative, atât instanța de judecată, cât și părțile putând opta pentru oricare sau pentru mai multe dintre acestea, simultan sau succesiv, în raport cu circumstanțele concrete din fiecare cauză. ... 115. Alegerea modalității de comunicare de către instanța de judecată trebuie să țină seama de informațiile transmise de părți, de specificul procedurii judiciare, de termenele impuse de legiuitor pentru finalizarea acesteia în considerarea scopului citării/comunicării, respectarea dreptului la apărare al părților garantat prin dispozițiile art. 13 din Codul de procedură civilă și a dreptului la un proces echitabil, reglementat de art. 6 din același act normativ. ... 116. Prezintă relevanță sub acest aspect dispozițiile art. 153 alin. (1) din Codul de procedură civilă, potrivit cărora instanța poate hotărî asupra unei cereri numai dacă părțile au fost citate ori s-au prezentat, personal sau prin reprezentant, în afară de cazurile în care prin lege se dispune altfel, și cele ale art. 211 din același act normativ, care prevăd că activitatea de cercetare și dezbatere a fondului procesului se poate face doar cu respectarea tuturor principiilor și garanțiilor procesuale, în vederea soluționării legale și temeinice a acestuia. ... 117. Alegerea modalității de comunicare este, de regulă, în sarcina instanței de judecată, în considerarea normei prevăzute la art. 154 alin. (1) din Codul de procedură civilă, potrivit căreia comunicarea citațiilor și a tuturor actelor de procedură se va face, din oficiu, prin agenții procedurali ai instanței sau prin orice alt salariat al acesteia, precum și prin agenții salariați ai altor instanțe, în ale căror circumscripții se află cel căruia i se comunică actul. În cazul în care acest lucru nu este posibil, se face în modalitățile prevăzute la alin. (4) , (5) și (6) ale art. 154 din Codul de procedură civilă. ... 118. În prezența opțiunii exprese a părții cu privire la o anumită modalitate de comunicare, instanța are însă a da prioritate acesteia, cu respectarea dreptului la apărare, putând dispune, din oficiu, folosirea și a altor mijloace ce pot asigura înștiințarea părții pentru înfățișarea la termen. Folosirea și a altor mijloace de comunicare nu scutește însă instanța de judecată de obligația de a comunica părții citația și actul de procedură în modalitatea indicată de aceasta. ... 119. Alegerea de către instanță a modalității de comunicare a actelor de procedură cu ignorarea opțiunii exprimate de parte poate avea ca efect lipsirea acesteia de posibilitatea de a participa efectiv la desfășurarea procesului, chestiune de natură să afecteze în substanța sa dreptul la apărare, garantat părților în procesul civil prin art. 13 alin. (1) din Codul de procedură civilă, precum și dreptul la un proces echitabil, prevăzut de art. 6 din Convenție, în componenta sa privind liberul acces la o instanță din perspectiva efectivității citării părții în procesul civil. ... 120. Într-o atare situație devin relevante dispozițiile art. 20 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora judecătorul are îndatorirea să asigure respectarea și să respecte el însuși principiile fundamentale ale dreptului civil, sub sancțiunile prevăzute de lege. ... 121. De asemenea, se cuvine subliniat că interpretarea coroborată a dispozițiilor art. 154 alin. (6) ,art. 163 alin. (11^1) și ale art. 165 pct. 3 din Codul de procedură civilă demonstrează intenția legiuitorului de reglementare a regimului juridic al comunicării electronice a actelor de procedură, distinct de efectuarea actelor de procedură prin agenții instanței, prin agenți poștali sau prin alte mijloace prevăzute de lege. ... 122. În mod corespunzător, normele procedurale conferă părților dreptul de a recurge la mijloace tehnice (fax, e-mail), citațiile/actele de procedură astfel transmise având aptitudinea de a fi valorificate din punct de vedere procedural în conformitate cu normele de drept care le reglementează. ... 123. În acest sens, prin Decizia nr. 45 din 22 iunie 2020, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a statuat că transmiterea actelor în format electronic constituie o modalitate alternativă de comunicare, așa cum rezultă și din paragrafele 91 și 94 din considerente: 91. Astfel, potrivit actualei forme a art. 183 alin. (1) și (3) din Codul de procedură civilă, aceste mijloace tehnice de transmitere a actelor de procedură au fost incluse în categoria modalităților alternative celei a depunerii actelor de procedură la registratura instanței, alături de depunerea prin poștă sau serviciul de curierat rapid, respectiv depunerea la unitatea militară sau la administrația locului de deținere, ceea ce evidențiază voința legiuitorului de a asimila trimiterea actelor de procedură prin fax sau poștă electronică trimiterii efectuate prin oficiul poștal, serviciul de curierat sau prin alt serviciu specializat de comunicare. (...) ... 94. Adoptarea Legii nr. 310/2018, care a modificat textul art. 183 alin. (1) și (3) din (...) Codul de procedură civilă, (...), extinzând sfera facilităților puse la dispoziția persoanelor interesate care nu pot sau întâmpină dificultăți în a se deplasa la sediul instanței pentru a depune acte de procedură, evidențiază preocuparea legiuitorului de a adapta legislația realității sociale prezente, în condițiile în care utilizarea acestor mijloace de comunicare directă a actelor de procedură era deja reglementată ca reprezentând o posibilitate aflată la îndemâna celor interesați, prin mai multe norme de drept a căror semnificație putea fi dedusă doar din interpretarea corelată a acestora cu celelalte norme cuprinse în Codul de procedură civilă și de a acoperi o lacună legislativă. ... ... 124. Același raționament se desprinde și din Decizia nr. 34 din 24 octombrie 2016, pronunțată în materia raporturilor juridice de muncă, prin care Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a statuat că: „În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 77 din Codul muncii, cu referire la dispozițiile art. 278 alin. (1) din Codul muncii și la dispozițiile art. 1.326 din Codul civil, decizia de concediere individuală emisă potrivit dispozițiilor art. 76 din Codul muncii se poate comunica prin poșta electronică, aceasta reprezentând o modalitate de comunicare aptă din punct de vedere procesual să declanșeze curgerea termenului de contestare jurisdicțională a deciziei (...).“ ... 125. În sensul concluziei că efectuarea procedurii de citare prin poștă electronică este o modalitate principală de comunicare a actelor de procedură este și punctul de vedere al Facultății de Drept a Universității din București, transmis în temeiul dispozițiilor art. 520 alin. (11) raportate la art. 516 alin. (6) din Codul de procedură civilă, potrivit căruia: „În concluzie, dacă partea interesată a optat în mod expres să fie citată numai prin poștă electronică, această alegere a părții produce efectele prevăzute de dispozițiile art. 158 din Codul de procedură civilă, instanța fiind ținută să efectueze procedura de citare la adresa de e-mail (poștă electronică) indicată. Doar dacă comunicarea nu este posibilă se va recurge la celelalte modalități de citare prevăzute de art. 154 din Codul de procedură civilă. Dacă însă partea, fără a opta explicit pentru citarea exclusivă în format electronic, doar indică o adresă de e-mail, instanța este liberă să opteze pentru oricare dintre modalitățile alternative de citare reglementate de art. 154 din Codul de procedură civilă, inclusiv citarea în formă electronică, fără însă a fi ținută să respecte o anumită succesiune a modalităților de citare. În aceste situații, invocarea nelegalei proceduri de citare ca urmare a nerespectării unei eventuale opțiuni a părții nu presupune înscrierea în fals, instituție incidentă într-o situație diferită, respectiv aceea în care se contestă veridicitatea consemnărilor agentului constatator, rezultat al constatărilor sale personale, în materialitatea lor (iar nu din perspectiva efectelor lor juridice).“ ... 126. În cuprinsul expunerii punctului de vedere se observă referirea la dispozițiile art. 175 din Codul de procedură civilă, în situația în care partea ia cunoștință de proces în orice alt mod decât cel solicitat, ipoteză în care lipsește vătămarea, condiție esențială a nulității în această materie. ... 127. De asemenea, se remarcă opinia transmisă de Facultatea de Drept din cadrul Universității de Vest din Timișoara, conform căreia: „Citarea prin alte modalități decât cele indicate în mod expres de reclamant nu îndeplinește exigențele unei citări corecte și legale, astfel încât nu se poate considera îndeplinită procedura de citare. Doar dacă față de specificul unui litigiu, modalitatea de comunicare aleasă de părți ar determina prelungirea procesului, instanța ar putea să aleagă o altă modalitate, pentru asigurarea soluționării cauzei într-un termen optim și previzibil. Comunicarea prin e-mail îndeplinește funcția de a fi un mijloc mult mai rapid și sigur față de comunicarea prin agent procedural sau agent poștal. În concluzie, față de argumentele invocate, considerăm că interpretarea corectă și legală este cea potrivit căreia instanța de judecată este obligată să dea curs modalității de citare alese de părți și actul de citare îndeplinit în altă modalitate este nul.“ ... 128. Și în doctrină se regăsește opinia potrivit căreia, dacă partea interesată a optat în mod expres să fie citată numai prin poștă electronică, această alegere a părții produce efectele prevăzute de dispozițiile art. 158 din Codul de procedură civilă, instanța fiind ținută să efectueze procedura de citare la adresa de e-mail (poștă electronică) indicată^2. ^2 Mihaela Tăbârcă, Drept procesual civil, ediția a II-a, vol. II, Editura Solomon, București, 2017, p. 184; Claudiu Dragușin și Cosmin Sterea-Grossu în articolul „Citarea și comunicarea actelor de procedură prin e-mail în materie civilă“, publicat la 19.11.2020 pe www.juridice.ro; Gabriela Frențiu, Citarea și comunicarea actelor de procedură în procesul civil, Editura Hamangiu, 2021, p. 26-27; Gabriel Boroi, Mirela Stancu, Drept procesual civil, Editura Hamangiu, 2017, p. 321; Stelian Ioan Vidu, „Aspecte privind modalitățile și procedura de comunicare a actelor de procedură potrivit noului Cod de procedură civilă“, publicat în revista de Studii și Cercetări Juridice nr. 4/2013, p. 17; Gheorghe Piperea, Catalin Antonache, Petre Piperea, Alexandru Dimitriu, Mirela Piperea, Alexandru Rățoi, Ana Atanasiu, Noul Cod de procedură civilă. Note. Corelații. Explicații, Editura C.H. Beck, p. 191; Ioan Leș, Noul Cod de procedură civilă, comentariu pe articole, ediția a II-a, Editura C.H. Beck, p. 294. ... 129. Evoluția tehnologică a societății oferă noi posibilități de realizare a comunicării actelor de procedură care să corespundă nevoilor și intereselor legitime ale părților, acesta constituind, de altfel, printre altele, scopul Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 134/2010), anume acela de a moderniza și de a flexibiliza procedura, astfel încât aceasta să se poată desfășura cu celeritate, într-un termen optim și previzibil. Condiționarea efectuării oricărei alte modalități de comunicare prevăzute de lege a actelor de procedură de comunicarea în format letric nu ar face, în contextul actual, decât să îngreuneze activitatea de judecată și să înlăture de la aplicare norma instituită de art. 154 alin. (6) din Codul de procedură civilă. ... 130. Or, în cauză, analizarea adecvată a problemelor de drept impune aplicarea principiului potrivit căruia o normă de drept trebuie interpretată în sensul aplicării ei, nu în sensul în care nu produce niciun efect juridic (actus interpretandus est potius ut valeat quam pereat). ... 131. Din interpretarea sistematică și teleologică a dispozițiilor Codului de procedură civilă rezultă intenția legiuitorului de a permite instanțelor de judecată să efectueze comunicarea actelor de procedură într-o varietate de modalități, scopul fiind acela de a aduce la cunoștința justițiabililor că sunt chemați în fața instanței de judecată. Faptul că în cuprinsul cererii de chemare în judecată se impune, drept cerință obligatorie, precizarea domiciliului nu poate avea semnificația impunerii obligativității procedurii de citare la domiciliul justițiabilului, în toate situațiile, deoarece instituția comunicării actelor de procedură este distinctă de cea a indicării domiciliului, fiecare dintre ele având o reglementare proprie, menită să răspundă unor imperative diferite în economia procesului civil. ... 132. Astfel, indicarea domiciliului reclamantului servește nu numai citării acestuia, dar contribuie, deopotrivă, la identificarea persoanei fizice, stabilirea competenței teritoriale a instanței, alegerea de domiciliu sau stabilirea domiciliului în țară pentru persoanele stabilite în străinătate etc. În același timp, comunicarea actelor de procedură are o reglementare specifică, adoptată în vederea încunoștințării părților de existența procesului, punând astfel în valoare respectarea principiilor fundamentale ale procesului civil: dreptul la un proces echitabil, accesul la justiție, respectarea dreptului la apărare și principiul contradictorialității. ... 133. Așa fiind, transmiterea actelor de procedură prin poștă electronică, în conformitate cu dispozițiile art. 154 alin. (6) din Codul de procedură civilă, dacă partea a solicitat și a indicat datele corespunzătoare în acest scop, constituie o modalitate principală și alternativă de comunicare, utilizarea sa producând același efect juridic cu privire la înștiințarea părților ca oricare altă formă de comunicare a actelor de procedură reglementată de lege, nefiind condiționată de trimiterea acestora prin agent poștal în format letric, potrivit dispozițiilor art. 154 alin. (1) din Codul de procedură civilă. Această concluzie este susținută de practica anterioară a Înaltei Curți de Casație și Justiție în procedurile de unificare, prin deciziile nr. 34 din 24 octombrie 2016 și nr. 45 din 22 iunie 2020, așa cum au fost anterior menționate. ... 134. Solicitarea reclamantului de a i se comunica actele de procedură în format electronic prin e-mail reprezintă o aplicare a principiului disponibilității, permițând reclamantului exercițiul drepturilor sale procesuale, în conformitate cu dispozițiile art. 154 alin. (6) din Codul de procedură civilă, de o manieră aptă să asigure înștiințarea părții despre desfășurarea procesului și, în consecință, respectarea dreptului la apărare și a principiului contradictorialității. ... 135. Această concluzie produce mai multe consecințe juridice importante pentru dezlegarea problemelor de drept ce fac obiectul sesizării. ... 136. În primul rând, devine lipsită de relevanță juridică invocarea dispozițiilor art. 163 alin. (5) și ale art. 164 alin. (4) din Codul de procedură civilă cu privire la înscrierea în fals, acestea nefiind aplicabile în cauză, pentru că nu se pune problema neregularității mențiunilor din procesul-verbal de înștiințare sau a dovezii de înmânare, ci a efectivității modalității de comunicare a actelor de procedură în sensul de a stabili dacă are aptitudinea de a aduce la cunoștința justițiabilului emiterea actului de către instanță. ... 137. În al doilea rând, lipsa efectivității comunicării actului de procedură are drept consecință pentru parte împiedicarea efectuării apărărilor, a luării la cunoștință a conținutului hotărârii pronunțate de prima instanță sau a exercitării oricărui alt act de procedură prevăzut de lege. Or, aceste chestiuni sunt esențiale în procesul civil pentru respectarea dreptului la apărare și a principiului contradictorialității, principii fundamentale subsumate dreptului la un proces echitabil consacrat de art. 6 din Convenție, precum și de art. 6 din Codul de procedură civilă. ... 138. Neefectuarea procedurii de comunicare potrivit solicitării reclamantului are ca efect încălcarea dreptului la un proces echitabil, care conține în structura sa dreptul de acces la justiție, de vreme ce, ca urmare a comportamentului instanței, justițiabilul nu a fost informat despre comunicarea hotărârii sau a oricărui alt act de procedură și, în mod subsecvent, nu a fost în măsură să își exercite drepturile procesuale, cum ar fi, de pildă, dreptul de a declara o cale de atac înăuntrul termenului prevăzut de lege sau de a-și face apărările în apel. ... 139. Așa cum s-a arătat anterior, instanțele sunt datoare să evite promovarea unui formalism excesiv care poate submina dreptul de acces la justiție, astfel cum s-a statuat de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauzele S.C. Raisa M. Shipping - S.R.L. împotriva României și Timar împotriva României, cauze în care instanțele naționale au constatat legalitatea procedurilor de citare, fără să aprecieze dacă acestea au fost efective, respectiv dacă au avut aptitudinea de a încunoștința partea despre existența procesului. ... 140. În al treilea rând, nerespectarea principiilor fundamentale ale procesului civil atrage sancțiunea nulității actului de procedură efectuat în aceste condiții, nulitate virtuală și condiționată de vătămarea adusă părții care invocă încălcarea dreptului la un proces echitabil prin lipsa accesului la justiție, ceea ce determină incidența dispozițiilor art. 175 alin. (1) din Codul de procedură civilă. ... 141. Așa fiind, actul de citare a părții în proces, transmis într-o altă modalitate de comunicare decât cea invocată prin cererea adresată instanței, este lovit de nulitate, dacă prin nerespectarea modalității de comunicare a actului de procedură s-a adus părții o vătămare care nu poate fi înlăturată decât prin desființarea acestuia. ... ... ...