Decizia ÎCCJ nr. 34/2022 (HP)Punctul X

X. Înalta Curte de Casație și Justiție Examinând sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, raportul întocmit de judecătorii-raportori și chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată, constată următoarele: 91. Potrivit dispozițiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, „dacă în cursul judecății, un complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, este nouă și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“. ... 92. Această normă instituie o serie de condiții de admisibilitate pentru declanșarea procedurii privind pronunțarea unei hotărâri prealabile, condiții care se impun a fi întrunite în mod cumulativ, după cum urmează: – existența unei cauze aflate în curs de judecată în ultimă instanță; ... – cauza care face obiectul judecății să se afle în competența unui complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță; ... – ivirea unei veritabile chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei aflate în curs de judecată; ... – chestiunea de drept identificată să prezinte caracter de noutate; ... – Înalta Curte de Casație și Justiție să nu se fi pronunțat asupra chestiunii de drept respective; ... – problema de drept să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... 93. Procedând la verificarea îndeplinirii acestor condiții, se constată că primele două sunt îndeplinite, întrucât sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a fost făcută de Curtea de Apel Cluj - Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale, învestită cu soluționarea apelului formulat împotriva Sentinței civile nr. 888 din 1 aprilie 2021, pronunțată de Tribunalul Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale, în Dosarul nr. 2.744/117/2020. Decizia ce urmează a fi pronunțată în apel este definitivă, potrivit art. 214 din Legea nr. 62/2011 și art. 96 pct. 2 raportat la art. 634 alin. (1) pct. 4 din Codul de procedură civilă. ... 94. Din consultarea jurisprudenței Înaltei Curți de Casație și Justiție nu rezultă că instanța supremă s-ar fi pronunțat asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată în acest dosar și nu este învestită cu soluționarea unui recurs în interesul legii cu acest obiect. ... 95. Chestiunea de drept relevată este determinantă pentru soluționarea pe fond a cauzei, având în vedere critica formulată în apel de pârâtul Ministerul Justiției referitoare la necesitatea respectării plafonului maximal al indemnizațiilor de încadrare reglementat pentru anul 2022, în conformitate cu prevederile art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017. ... 96. În ceea ce privește noutatea chestiunii de drept ce formează obiectul prezentei sesizări, se constată că această condiție nu este îndeplinită. ... 97. În lipsa unei definiții a „noutății“ chestiunii de drept și a unor criterii de determinare a acesteia, în cuprinsul art. 519 din Codul de procedură civilă, a revenit instanței supreme sarcina identificării acestor criterii pentru conturarea noțiunii de „noutate“ care califică ca atare chestiunea de drept și pe baza acesteia să hotărască dacă chestiunea de drept a cărei dezlegare se solicită este nouă. ... 98. Sub acest aspect, s-a subliniat în practica Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept că noutatea unei chestiuni de drept poate fi generată nu numai de o reglementare nou-intrată în vigoare, ci și de una veche, cu condiția însă ca instanța să fie chemată să se pronunțe asupra respectivei probleme de drept pentru prima dată. ... 99. Examinarea acestei condiții necesită, prin verificarea jurisprudenței recente, a se vedea dacă, în procesul curent de aplicare a legii, instanțele au dat o rezolvare chestiunii de drept sesizate de instanța de trimitere. Cu alte cuvinte, ceea ce prezintă importanță sub acest aspect sunt existența și dezvoltarea unei practici judiciare constante în această materie (în acest sens, paragraful 71 din decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 73 din 9 noiembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 60 din 20 ianuarie 2021). ... 100. Caracterul de noutate se pierde, pe măsură ce chestiunea de drept a primit o dezlegare din partea instanțelor, în urma unei interpretări adecvate, concretizată într-o practică judiciară consacrată, iar opiniile jurisprudențiale izolate sau cele pur subiective nu pot constitui temei declanșator al mecanismului pronunțării unei hotărâri prealabile. ... 101. Or, din examinarea hotărârilor judecătorești definitive depuse la dosarul cauzei rezultă că, în materia supusă analizei, există o practică recentă, însă consistentă și unitară, fără excepție, a instanțelor de apel, care consideră îndreptățirea reclamanților - personal plătit din fonduri publice încadrat în cadrul familiei ocupaționale „Justiție“ - la recalcularea indemnizației de încadrare și a celorlalte drepturi aferente acesteia la o valoare de referință sectorială de 605,225 lei, începând cu data de 1 august 2016 sau de la o dată ulterioară cu încadrarea în termenul de prescripție, precum și plata diferenței dintre drepturile salariale încasate și cele cuvenite, până la atingerea plafonului reglementat de grila de salarizare din anexa Legii-cadru nr. 153/2017. ... 102. Din centralizarea datelor comunicate de instanțele naționale au fost identificate hotărâri judecătorești rămase definitive la nivelul curților de apel Alba Iulia, Brașov, Cluj, Craiova, Galați, Oradea și Ploiești, prin care s-a statuat că plafonarea prevăzută de art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 se aplică și în privința drepturilor salariale recunoscute sau stabilite prin hotărâri judecătorești definitive, în sens contrar fiind formulate numai opinii teoretice. ... 103. Opțiunea provizorie a instanței de trimitere în sens contrar practicii judiciare arătate sau existența unei practici neunitare la nivelul tribunalelor, în primă instanță, în condițiile în care la nivelul instanțelor de apel s-a consolidat o practică cu tendințe previzibile, nu susține concluzia apariției riscului unei practici judiciare neunitare și nu justifică intervenția preventivă a instanței supreme în cadrul acestui mecanism de unificare. ... 104. Împrejurarea că unele instanțe au limitat explicit drepturile salariale recunoscute conform art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, iar altele nu, este lipsită de relevanță din perspectiva analizei de față, soluțiile pronunțate astfel fiind influențate de conturarea cadrului procesual în fiecare cauză, ca urmare a pretențiilor și apărărilor concrete ale părților, fără ca în faza de executare eficacitatea hotărârilor, indiferent de soluția pronunțată, să fie diferită. În acest sens s-au transmis, spre exemplu, Decizia civilă nr. 3.541 din 16 noiembrie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Craiova - Secția litigii de muncă și asigurări sociale și Decizia civilă nr. 1.145 din 9 decembrie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Galați - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale. ... 105. Așadar, chestiunea de drept a cărei dezlegare se solicită și-a clarificat înțelesul în practica judiciară, astfel că se poate concluziona în sensul că sesizarea pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile nu îndeplinește cerința noutății prevăzută de art. 519 din Codul de procedură civilă, fiind inadmisibilă sub acest aspect. ... 106. Pentru aceste motive, în temeiul art. 521 cu referire la art. 519 din Codul de procedură civilă, ... ...