Decizia ÎCCJ nr. 48/2023 (HP)Punctul XI

XI. Înalta Curte de Casație și Justiție Examinând sesizarea, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, raportul întocmit de judecătorul-raportor și chestiunea de drept care se solicită a fi dezlegată, constată următoarele: 87. Potrivit dispozițiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, „Dacă în cursul judecății, un complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, este nouă și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“. ... 88. Această normă instituie o serie de condiții de admisibilitate pentru declanșarea procedurii privind pronunțarea unei hotărâri prealabile, condiții care se impun a fi întrunite în mod cumulativ, după cum urmează: a) existența unei cauze aflate în curs de judecată în ultimă instanță; ... b) cauza care face obiectul judecății să se afle în competența unui complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță; ... c) ivirea unei veritabile chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei aflate în curs de judecată; din perspectiva acestei condiții trebuie verificat dacă sunt întrunite premisele de analiză ale acesteia, anume: – existența unei chestiuni de drept, apte a primi o dezlegare de principiu, întrucât chestiunile ce vizează exclusiv aplicarea legii sau reprezintă aspecte de fapt nu pot primi o dezlegare de principiu în cadrul acestui mecanism; ... – chestiunea de drept pusă în discuție trebuie să fie una veritabilă, serioasă, susceptibilă să dea naștere unor interpretări diferite și, prin urmare, să prezinte un anumit nivel de dificultate; ... – chestiunea de drept să fie esențială, în sensul că de lămurirea ei depinde soluționarea pe fond a cauzei, context în care noțiunea de „soluționare pe fond“ trebuie înțeleasă în sens larg, incluzând nu numai problemele de drept material, ci și pe cele de drept procesual, cu condiția ca soluționarea pe fond a cauzei să depindă de rezolvarea acestora, astfel cum s-a conturat jurisprudența instanței supreme în cadrul acestui mecanism de unificare a practicii judiciare; ... ... d) chestiunea de drept identificată să prezinte caracter de noutate; ... e) Înalta Curte de Casație și Justiție să nu se fi pronunțat asupra chestiunii de drept respective; ... f) problema de drept să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... 89. Procedând la verificarea îndeplinirii acestor condiții, se constată că primele două sunt îndeplinite, întrucât sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a fost realizată de Curtea de Apel Constanța, învestită cu soluționarea apelului formulat împotriva Sentinței civile nr. 1.649 din 18 mai 2022, pronunțată de Tribunalul Constanța - Secția I civilă, în Dosarul nr. 7.366/118/2019. ... 90. Decizia ce urmează a fi pronunțată în apel este definitivă, potrivit art. 35 alin. (4) din Legea nr. 165/2013 raportat la art. 483 alin. (2) teza finală din Codul de procedură civilă. ... 91. Examinarea jurisprudenței Înaltei Curți de Casație și Justiție relevă că instanța supremă, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, a pronunțat Decizia nr. 9 din 21 februarie 2022, prin care a fost respinsă, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, în Dosarul nr. 11.553/3/2019 și sesizarea formulată de Curtea de Apel Timișoara - Secția I civilă, în Dosarul nr. 877/108/2020. ... 92. În cuprinsul acestei decizii, instanța supremă a expus raționamentul juridic aplicabil în ipoteza nesoluționării dosarului administrativ de către Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, în situația în care nu a fost emisă nicio decizie de compensare, însă persoana îndreptățită a inițiat demersul judiciar, în conformitate cu art. 35 alin. (2) și (3) din Legea nr. 165/2013, relevante fiind considerentele din paragrafele 116 și 126-129. ... 93. Trebuie menționat că instanțele de judecată, având a soluționa litigii de natura celor expuse anterior, au preluat raționamentul instanței supreme, practica fiind unitară în aplicarea dispozițiilor art. 35 alin. (2) și (3) din Legea nr. 165/2013, în situația în care nu a fost emisă nicio decizie de compensare. ... 94. În ceea ce privește noutatea chestiunii de drept ce formează obiectul prezentei sesizări, se constată că această condiție nu este îndeplinită. ... 95. În lipsa unei definiții a „noutății“ chestiunii de drept și a unor criterii de determinare a acesteia, în cuprinsul art. 519 din Codul de procedură civilă, a revenit instanței supreme sarcina identificării acestor criterii pentru conturarea noțiunii de „noutate“ care califică ca atare chestiunea de drept și pe baza acesteia să hotărască dacă problema de drept a cărei dezlegare se solicită este nouă. ... 96. Sub acest aspect, s-a subliniat în practica Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept că noutatea unei chestiuni de drept poate fi generată nu numai de o reglementare nou-intrată în vigoare, ci și de una veche, cu condiția însă ca instanța să fie chemată să se pronunțe asupra respectivei probleme de drept pentru prima dată. ... 97. Examinarea acestei condiții necesită, prin verificarea jurisprudenței recente, a se vedea dacă, în procesul curent de aplicare a legii, instanțele au dat o rezolvare chestiunii de drept sesizate de instanța de trimitere. Cu alte cuvinte, ceea ce prezintă importanță sub acest aspect sunt existența și dezvoltarea unei practici judiciare constante în această materie (în acest sens, paragraful 71 din Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 73 din 9 noiembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 60 din 20 ianuarie 2021). ... 98. Caracterul de noutate se pierde, pe măsură ce chestiunea de drept a primit o dezlegare din partea instanțelor, în urma unei interpretări adecvate, concretizată într-o practică judiciară consacrată, iar opiniile jurisprudențiale izolate sau cele pur subiective nu pot constitui temei declanșator al mecanismului pronunțării unei hotărâri prealabile. ... 99. Or, din analiza hotărârilor judecătorești definitive depuse la dosarul cauzei rezultă că, în materia supusă analizei, există o practică recentă, consistentă și unitară, fără excepție, a instanțelor de apel, care consideră că valoarea despăgubirilor se stabilește în funcție de valoarea imobilului, conform grilei notariale aferente anului anterior pronunțării hotărârii judecătorești de evaluare, fiind aplicabile dispozițiile art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 193/2021. S-a reținut că modalitatea de evaluare menționată este aplicabilă și în ipoteza în care Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor nu a emis decizie de compensare, fiind necesar să se utilizeze aceeași modalitate de stabilire a cuantumului măsurilor compensatorii prin puncte, independent de soluționarea sau nu a dosarului administrativ de către Comisia Națională. ... 100. Examinând practica instanțelor de judecată, se observă că au fost înaintate 48 de hotărâri definitive, care provin de la mai multe curți de apel din țară, ceea ce constituie un număr semnificativ la nivelul instanțelor, relevând existența și dezvoltarea unei practici judiciare constante în problema de drept a cărei dezlegare a fost solicitată de instanța de trimitere, astfel încât rezultă că cerința noutății nu este îndeplinită. ... 101. În adoptarea acestei modalități de interpretate a dispozițiilor legale incidente, instanțele de judecată au avut în vedere raționamentul juridic expus de către Înalta Curte de Casație și Justiție prin considerentele din paragrafele 126-128 din cuprinsul Deciziei nr. 9 din 21 februarie 2022. ... 102. Prin considerentele menționate ale hotărârii instanței supreme se consacră aplicarea criteriului temporal de evaluare și atribuțiile instanței de judecată de a soluționa dosarul administrativ în ipoteza în care autoritatea administrativ-teritorială nu și-a îndeplinit obligația de emitere a deciziei de compensare. ... 103. Astfel, în ipoteza nesoluționării dosarului administrativ de către Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, în situația în care nu a fost emisă nicio decizie de compensare, însă persoana îndreptățită a inițiat demersul judiciar, în conformitate cu art. 35 alin. (2) și (3) din Legea nr. 165/2013, soluția care se impune constă în aplicarea grilei notariale din anul anterior pronunțării hotărârii judecătorești de evaluare, care se substituie actului administrativ. Numai o asemenea interpretare privind regula și momentul temporal al evaluării imobilului, care vizează aplicarea grilei notariale valabile din anul anterior emiterii deciziei de compensare/hotărârii judecătorești de evaluare, corespunde scopului și rațiunii normelor juridice menționate. ... 104. Legiuitorul a urmărit ca evaluarea imobilelor să fie realizată prin utilizarea procedeului instituit prin art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, respectiv prin aplicarea grilei notariale din anul anterior emiterii deciziei de compensare/hotărârii judecătorești de evaluare, și, în același timp, acest sistem de evaluare să reflecte valoarea bunului supus măsurii de restituire, în conformitate cu principiile care stau la baza acordării măsurilor compensatorii înscrise în art. 2 din Legea nr. 165/2013. ... 105. Această concluzie este valabilă indiferent dacă procedura judiciară constă într-o cerere, având ca obiect obligarea Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor să emită decizia de compensare sau, după caz, pronunțarea unei hotărâri judecătorești, care să țină loc de decizie de compensare, formulată în temeiul art. 35 alin. (2) și (3) din Legea nr. 165/2013. ... 106. Nici Hotărârea din 8 noiembrie 2022, pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Văleanu și alții împotriva României, nu conferă un element de noutate problemei de drept supuse dezlegării. ... 107. În Cauza Văleanu și alții împotriva României a fost avută în vedere forma anterioară a Legii nr. 165/2013, când evaluarea se realiza prin raportare la grila notarială aferentă anului 2013, existând o perioadă îndelungată de timp între anul în raport cu care se stabilea valoarea imobilului și anul în care se încasa în mod efectiv despăgubirea. ... 108. Așadar, esențial pentru problema de drept supusă dezlegării este analiza efectuată de instanța de contencios european în Cauza Văleanu și alții împotriva României, în sensul că stabilirea cuantumului măsurilor compensatorii în funcție de valoarea din grila notarilor publici anterioară anului pronunțării hotărârii de evaluare nu a fost considerată ca fiind o modalitate nerezonabilă de evaluare. ... 109. În acest sens este relevant paragraful 237 din hotărâre, potrivit căruia: „Curtea ia act de decizia legiuitorului național de a garanta că nivelul despăgubirilor rămâne legat în mod rezonabil - chiar dacă la un nivel minim - de valoarea de piață a proprietății la momentul emiterii deciziei de despăgubire. În conformitate cu actuala versiune a dispoziției relevante, despăgubirile se calculează în funcție de evaluările stabilite de camera notarilor relevante în anul anterior deciziei de despăgubire, dar totuși având în vedere amplasamentul și caracteristicile tehnice ale proprietății relevante la momentul exproprierii.“ ... 110. Concluzia ce se degajă din considerentele acesteia nu infirmă aplicarea dispozițiilor din legea specială în substanța lor, cu referire la dispozițiile art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, astfel încât din acest punct de vedere nu își găsește justificarea condiția de admisibilitate privind noutatea chestiunii de drept. ... 111. Așa fiind, chestiunea de drept a cărei dezlegare se solicită și-a clarificat înțelesul în practica judiciară, astfel că sesizarea pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile nu îndeplinește cerința noutății prevăzută de art. 519 din Codul de procedură civilă, urmând să fie respinsă, ca inadmisibilă. ... ...