Decizia ÎCCJ nr. 24/2023 (HP)Punctul XI

XI. Înalta Curte de Casație și Justiție Examinând sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, raportul întocmit de judecătorii-raportori și chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată, constată următoarele: 51. Potrivit dispozițiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, „Dacă, în cursul judecății, un complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, este nouă și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“. ... 52. Din cuprinsul prevederilor legale enunțate se desprind condițiile de admisibilitate pentru declanșarea procedurii de sesizare în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, condiții care trebuie să fie întrunite în mod cumulativ: (i) existența unei cauze aflate în curs de judecată; ... (ii) cauza care face obiectul judecății să se afle în competența legală a unui complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului învestit să soluționeze cauza; ... (iii) instanța care sesizează Înalta Curte de Casație și Justiție să judece cauza în ultimă instanță; ... (iv) soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată să depindă de chestiunea de drept a cărei lămurire se cere; ... (v) chestiunea de drept a cărei lămurire se cere să fie nouă; ... (vi) chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare; ... (vii) problema pusă în discuție să fie una veritabilă, norma legală fiind susceptibilă să dea naștere unor interpretări diferite. ... ... 53. Prima și a doua condiție sunt îndeplinite, nefiind necesară o discuție suplimentară, iar cu privire la cea de-a treia se observă că instanța de trimitere judecă în ultimă instanță, față de dispozițiile art. 155 din Legea nr. 263/2010. ... 54. Cu privire la condiția (iv) - a legăturii cu cauza - Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept constată că ea nu este îndeplinită. ... 55. În scopul unei depline înțelegeri a chestiunilor relevante, trebuie menționat că nici Legea nr. 303/2004 (aplicabilă litigiului pendinte) și nici Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004 nu cuprind dispoziții referitoare la recalcularea ori revizuirea drepturilor de pensie ale magistraților, referindu-se expres exclusiv la procedura de actualizare, care are loc, conform art. 85 alin. (2) teza întâi din Legea nr. 303/2004, „ori de câte ori se majorează indemnizația brută lunară a unui judecător și procuror în activitate, în condiții identice de funcție, vechime și grad al instanței sau parchetului, cu luarea în considerare, în procent, a sporurilor intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu, precum și a sporului de vechime“. ... 56. În cauză, în mod necontestat, nu se află în discuție ipoteza legală a actualizării pensiei, reclamanta solicitând valorificarea unor drepturi de natură salarială recunoscute în favoarea sa prin hotărâri judecătorești pronunțate în contradictoriu cu angajatorul. ... 57. Având în vedere că normele speciale ce guvernează materia pensiilor de serviciu ale magistraților nu reglementează alte modalități de modificare a parametrilor de determinare a întinderii acestor drepturi, jurisprudența asigurărilor sociale a recunoscut în mod uniform necesitatea completării acestor norme speciale cu legea generală din materia stabilirii pensiilor din sistemul public, în măsura în care ea nu contravine legii speciale. ... 58. De aceea, în practica instanțelor au fost valorificate, când au fost îndeplinite cerințele legale, și dispozițiile din legea generală referitoare la recalcularea și revizuirea drepturilor de pensie, care sunt cuprinse în art. 107 din Legea nr. 263/2010, aplicabilă litigiului aflat pe rolul instanței de trimitere. ... 59. Potrivit art. 107 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, „În situația în care, ulterior stabilirii și/sau plății drepturilor de pensie, se constată diferențe între sumele stabilite și/sau plătite și cele legal cuvenite, casa teritorială de pensii operează, din oficiu sau la solicitarea pensionarului, modificările ce se impun, prin decizie de revizuire.“, iar alineatul (3) al textului prevede că „Pensia poate fi recalculată prin adăugarea veniturilor și/sau a stagiilor de cotizare perioadelor asimilate stagiilor de cotizare prevăzute de lege și prin valorificarea altor documente de natură să conducă la modificarea drepturilor de pensie, nevalorificate la stabilirea acesteia“. ... 60. Distincția esențială între aceste două proceduri, din perspectivă substanțială, constă în aceea că în cazul revizuirii se constată erori la stabilirea drepturilor de pensie (în sensul că elementele necesare corectei determinări se aflau la dispoziția casei de pensii, dar eronat nu au fost avute în vedere), astfel încât revizuirea se poate face din oficiu sau la solicitarea beneficiarului pensiei, în timp ce în cazul recalculării sunt adăugate venituri și/sau stagii de cotizare ori alte elemente care nu au fost avute în vedere pentru că ele nu erau reflectate în documentele depuse de solicitant. ... 61. După cum rezultă din expunerea ce precedă, în cauza aflată pe rolul instanței de trimitere, obiectul pricinii îl constituie solicitarea reclamantei de obligare a pârâtei Casa Județeană de Pensii Cluj la revizuirea drepturilor de pensie prin includerea în baza de calcul al pensiei a drepturilor recunoscute cu caracter definitiv prin hotărâri judecătorești anterioare, cu privire la acordarea coeficienților prevăzuți de lit. A pct. 6-13 din anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 (coeficientul 19 recunoscut procurorilor din cadrul structurilor de parchet DNA și DIICOT); aparent, reclamanta s-a adresat anterior și direct casei de pensii și, în prezența unui răspuns negativ al pârâtei, a cerut instanței să dispună în sensul refuzat de aceasta. ... 62. Drepturile de pensie ale reclamantei au fost calculate având în vedere salariul său din ultima lună de activitate, atestat prin adeverința emisă atunci de angajator, ce nu cuprindea acest coeficient, recunoscut la acel moment prin hotărâre judecătorească definitivă. ... 63. Necontestat, la data învestirii instanței cu cererea de chemare în judecată în dosarul în care s-a formulat sesizarea, reclamanta nu beneficia de o adeverință emisă de angajator în scopul determinării drepturilor sale de pensie de serviciu, conform hotărârilor judecătorești evocate; de altfel, rezultă din lucrările dosarului că emiterea unei astfel de adeverințe, care să includă drepturile recunoscute prin hotărâre judecătorească cu caracter retroactiv și pentru viitor, a făcut obiectul unei alte pricini, cu numărul de dosar 345/107/2022, soluționată în favoarea reclamantei, în primă instanță, de Tribunalul Alba - Secția I civilă, prin Sentința nr. 2.952 din 13 decembrie 2022, nedefinitivă la data pronunțării prezentei decizii. ... 64. Prin cererea de apel cu care este învestită instanța de trimitere, pârâta Casa Județeană de Pensii Cluj a criticat sentința Tribunalului Cluj, care a obligat-o să emită o decizie de revizuire a pensiei de serviciu a reclamantei potrivit cererii acesteia, arătând că nu putea proceda la o atare revizuire în absența unei adeverințe care să ateste veniturile incluse în indemnizația de încadrare brută lunară din ultima lună de activitate sau a unei hotărâri judecătorești. ... 65. În același sens este și răspunsul adresat direct reclamantei de apelanta-pârâtă la data de 16 martie 2022 (trimis Înaltei Curți de Casație și Justiție odată cu celelalte documente înaintate de instanța de sesizare), în care se face referire la procedura de actualizare a pensiei de serviciu prevăzută de art. 85 alin. (2) și (3) din Legea nr. 303/2004, procedură detaliată de art. 18 din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004 și care presupune emiterea adeverinței de către instituția angajatoare, care să ateste elementele relevante de calcul al pensiei. ... 66. Același răspuns se referă însă și la procedura de recalculare a pensiei de serviciu (art. 23 din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004), prin adăugarea unor perioade de vechime în funcție realizate după pensionare, caz în care se folosește baza de calcul atestată de aceleași adeverințe la care s-a făcut referire în paragraful ce precedă. ... 67. Rezultă din aceste considerații că, pentru a fi îndeplinite cerințele revizuirii pensiei, era necesar ca elementul ce nu a fost avut în vedere să fi fost reflectat în documentele aflate în dosarul de pensie, numai în acest caz putându-se discuta despre o eroare a emitentului deciziei la momentul determinării întinderii drepturilor solicitantului. Or, după cum rezultă din materialul aflat la dispoziția Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și s-a reținut mai sus, în cauza aflată pe rolul instanței de trimitere nu a existat la dispoziția casei de pensii un document atestând includerea drepturilor de natură salarială în baza de calcul al indemnizației de încadrare avută în ultima lună de activitate. ... 68. Față de aceste împrejurări se observă că, în speță, pârâta nu putea dispune revizuirea drepturilor de pensie ale reclamantei conform cererii sale, pentru că nu era incidentă ipoteza legală ce fundamentează instituția revizuirii. ... 69. În acest context, văzând că prin apel pârâta a invocat întocmai chestiunea absenței unui document care să ateste includerea drepturilor în baza de calcul amintită, instanța de apel nu este chemată a dezlega problema de drept ce face obiectul întrebării, deoarece lipsește cadrul procesual adecvat unei redimensionări a drepturilor la pensie în discuție. ... 70. Cu alte cuvinte, cât timp nici pârâta nu putea emite în procedura revizuirii o decizie de pensie prin care să decidă ea însăși asupra modalității de aplicare a dispozițiilor art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 și art. 7 alin. (1) , (2) și (3) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004, pentru că această chestiune este dată de lege în sarcina angajatorului, ce este chemat a emite adeverința necesară determinării întinderii drepturilor de pensie, nici instanța de judecată, căreia i s-a cerut obligarea pârâtei la o atare revizuire, nu era chemată a dezlega această problemă de drept. ... 71. Acceptând că este posibilă și o inadvertență de ordin terminologic sau chiar una care să se manifeste în planul corectei învestiri a instanței (prin omisiunea de delimitare adecvată a instituției revizuirii de cea a recalculării), Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept observă că și în ipoteza reglementată de art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 - recalcularea - așezarea pe alte repere de calcul al pensiei de serviciu presupune tot existența unei adeverințe emise de angajator, care să menționeze includerea în baza de calcul al salariului din ultima lună de activitate a drepturilor recunoscute anterior prin hotărâri judecătorești. ... 72. Deși prima instanță reține în argumentarea sa că pronunțarea unei hotărâri judecătorești în beneficiul reclamantei, prin care respectivele drepturi salariale au fost recunoscute, nu trebuie să fie urmată de emiterea unei adeverințe pentru ca pensia să fie revizuită sau recalculată, acest argument este contrazis de împrejurarea că respectivele hotărâri judecătorești nu sunt pronunțate în contradictoriu cu casa de pensii și nu au stabilit obligații în sarcina acesteia, ci în sarcina angajatorilor, care, alături de obligația de determinare pe baze corecte a drepturilor salariale, au și obligația de emitere corespunzătoare a adeverințelor necesare calculului pensiei de serviciu. ... 73. Relevantă este, sub acest aspect, menționarea de către apelanta-pârâtă, în cadrul criticilor formulate în calea de atac, a necesității existenței unei adeverințe emise de angajator sau a unei hotărâri judecătorești - aceasta din urmă pronunțată, firește, în contradictoriu cu casa de pensii, în caz contrar hotărârea ce stabilește obligații în sarcina unor terți neputând fi valorificată direct împotriva autorității chemate a stabili cuantumul drepturilor de pensie. ... 74. Se observă, în contextul argumentelor expuse, că instanța de trimitere nu s-a preocupat de chestiunile mai sus evocate, statuând în cuprinsul expunerii cerințelor de admisibilitate exclusiv în sensul faptului că de lămurirea problemei de drept ce face obiectul sesizării depinde soluționarea cauzei, pentru că reclamanta urmărește includerea în pensia de serviciu a diferențelor de drepturi salariale recunoscute prin hotărâri judecătorești anterioare, ca urmare a constatării stării de discriminare. ... 75. Or, limitele învestirii primei instanțe și motivele apelului formulat de pârâtă obligau instanța de apel, conform dispozițiilor art. 477 din Codul de procedură civilă, să dezlege, cu prioritate, criticile conform cărora instituția apelantă nu era în măsură nici să revizuiască și nici să recalculeze drepturile de pensie ale reclamantei în absența adeverinței mai sus amintite, situație în care devenea suficient de clar că nu se pune problema posibilității de a obliga pârâta casă de pensii la măsura solicitată. ... 76. De altfel, însăși jurisprudența comunicată de instanțele naționale confirmă teza că includerea în baza de calcul al pensiei de serviciu a drepturilor în discuție presupunea, cu caracter prioritar, recunoașterea acestor drepturi de către instituția angajatoare prin emiterea adeverinței amintite, cauzele soluționate prin hotărârile transmise instanței supreme având exclusiv acest obiect. ... ...