Decizia ÎCCJ nr. 25/2023 (HP)Punctul XI

XI. Înalta Curte de Casație și Justiție XI.1 Asupra admisibilității sesizării 42. Cu titlu prealabil analizei fondului problemei de drept supuse dezbaterii, se impune verificarea îndeplinirii cumulative a condițiilor de admisibilitate pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile, în conformitate cu prevederile art. 519 din Codul de procedură civilă, în raport cu întrebarea formulată de titularul sesizării. ... 43. Potrivit acestor dispoziții legale, „Dacă, în cursul judecății, un complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, este nouă și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“. ... 44. Prin urmare, condițiile de admisibilitate care trebuie îndeplinite cumulativ pentru declanșarea acestei proceduri sunt: – existența unei cauze aflate în curs de judecată, în ultimă instanță; ... – cauza care face obiectul judecății să se afle în competența legală a unui complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea acesteia; ... – ivirea unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată; ... – chestiunea de drept a cărei lămurire se solicită să fie nouă; ... – chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... 45. Verificarea admisibilității prezentei sesizări relevă îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile. ... 46. Astfel, litigiul în legătură cu care s-a formulat sesizarea este în curs de judecată, Curtea de Apel Suceava - Secția I civilă, învestită cu soluționarea apelului, urmează să soluționeze cauza în ultimă instanță, prin pronunțarea unei hotărâri judecătorești, care, potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 din Codul de procedură civilă, este definitivă. Pentru anularea deciziei emise de către pârâtă și obligarea acesteia la emiterea unei noi decizii prin care să beneficieze de pensia anticipată parțială, reclamanta s-a adresat Tribunalului Botoșani, în conformitate cu prevederile art. 153 lit. g) din Legea nr. 263/2010. Hotărârea de primă instanță este supusă numai apelului, potrivit art. 155 alin. (1) din același act normativ, la curtea de apel competentă - în speță, Curtea de Apel Suceava, hotărârea acesteia din urmă fiind definitivă conform alin. (2) al aceluiași articol. Așadar, cauza care face obiectul judecății se află în competența legală a unui complet de judecată al curții de apel învestite să o soluționeze. ... 47. În privința condiției referitoare la existența unei probleme de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei, se constată că art. 519 din Codul de procedură civilă nu definește noțiunea de „chestiune de drept“. În doctrină s-a arătat că, pentru a fi vorba de o problemă de drept reală, trebuie ca norma de drept disputată să fie îndoielnică, imperfectă, lacunară sau neclară. Chestiunea de drept supusă dezbaterii trebuie să fie una veritabilă, legată de posibilitatea de a interpreta diferit un text de lege, fie din cauză că acest text este incomplet, fie pentru că nu este corelat cu alte dispoziții legale, fie pentru că se pune problema că nu ar mai fi în vigoare. ... 48. În același sens, întrebarea formulată în cadrul procedurii prealabile trebuie să vizeze o chestiune de drept de care depinde soluționarea pe fond a cauzei, astfel încât interpretarea dată în această procedură să aibă în vedere numai chestiunea respectivă, iar nu întreaga problematică a unei dispoziții legale. ... 49. Referitor la acest aspect, în doctrină s-a arătat că, în înțelesul legii, chestiunea de drept a cărei lămurire se solicită trebuie să fie specifică, urmărind interpretarea punctuală a unui text legal, fără a-i epuiza sensurile sau aplicabilitatea; întrebarea instanței trebuie să fie una calificată, iar nu generică și pur ipotetică. ... 50. În același timp, problema de drept trebuie să fie reală, iar nu aparentă, să privească interpretarea diferită sau contradictorie a unui text de lege, a unei reguli cutumiare neclare, incomplete sau, după caz, incerte ori incidența unor principii generale ale dreptului, al căror conținut sau a căror sferă de acțiune sunt discutabile. ... 51. Cum de chestiunea de drept respectivă depinde soluționarea pe fond a cauzei, aceasta înseamnă că ea trebuie să fie una importantă, esențială și să se regăsească în soluția ce va fi cuprinsă în dispozitivul hotărârii ce urmează să fie dată, indiferent dacă acțiunea este admisă sau respinsă. ... 52. În acest sens, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a statuat deja că admisibilitatea procedurii hotărârii prealabile este condiționată de împrejurarea ca interpretarea pe care o va da instanța supremă să producă consecințe juridice de natură să determine soluționarea pe fond a cauzei, iar chestiunea de drept să conducă la dezlegarea fondului litigiului, prin statuarea neechivocă asupra raportului juridic dedus judecății. ... 53. Din această perspectivă, se poate observa că întrebarea formulată de Curtea de Apel Suceava - Secția I civilă, prin Încheierea din 12 ianuarie 2023, dată în Dosarul nr. 345/40/2022, referitoare la interpretarea prevederilor art. 82 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, prin raportare la dispozițiile art. 79 alin. (1) lit. c) și art. 65 alin. (1) din același act normativ, respectiv dacă acestea exclud existența unui drept de opțiune între pensia de invaliditate și pensia anticipată parțială la data îndeplinirii condițiilor prevăzute de lege pentru această din urmă categorie de pensie, reprezintă o chestiune de drept veritabilă, de a cărei dezlegare depinde soluționarea fondului cauzei. Dificultatea problemei de drept rezidă în posibilitatea unor interpretări diferite, contradictorii ale textelor de lege sus-arătate, așa cum a rezultat și din punctele de vedere teoretice transmise de instanțele naționale, și în potențialul acesteia de a genera practică judiciară neunitară. ... 54. De asemenea, este îndeplinită și cerința noutății chestiunii de drept supuse interpretării care, potrivit art. 519 din Codul de procedură civilă, reprezintă o condiție distinctă de admisibilitate. Aceasta este îndeplinită atunci când chestiunea de drept își are izvorul în reglementări nou-intrate în vigoare, iar instanțele nu i-au dat încă o anumită interpretare și aplicare la nivel jurisprudențial, ori dacă se impun anumite clarificări, într-un context legislativ nou sau modificat față de unul anterior, de natură să impună reevaluarea sau reinterpretarea normei de drept analizate. ... 55. La stabilirea elementului de noutate a chestiunii de drept a cărei interpretare se solicită trebuie plecat de la următoarele premise: – asigurarea funcției mecanismului hotărârii prealabile, de prevenire a practicii judiciare neunitare; ... – evitarea paralelismului și suprapunerii cu mecanismul recursului în interesul legii. ... ... 56. Potrivit jurisprudenței Înaltei Curți de Casație și Justiție, în situația în care există un număr semnificativ de hotărâri judecătorești care să fi soluționat diferit, în mod constant, o problemă de drept, într-o anumită perioadă de timp, mecanismul legal de unificare a practicii judiciare este cel cu funcție de reglare - „a posteriori“ - recursul în interesul legii, iar nu hotărârea prealabilă. ... 57. În cazul de față, examenul jurisprudențial efectuat a relevat că nu s-a cristalizat o jurisprudență constantă, unitară sau neunitară în legătură cu chestiunea de drept a cărei lămurire se solicită, context care legitimează interesul în formularea unei cereri pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile în scopul prevenirii apariției unei practici neunitare, iar analiza punctelor de vedere divergente exprimate oferă indicii suficiente și temeinice în sensul posibilității apariției unei practici neunitare în materia problemei disputate. ... 58. Prin urmare, condiția noutății se verifică, iar necesitatea interpretării normelor de drept în discuție, prin intervenția instanței supreme, devine pregnantă și de actualitate. ... 59. Totodată, se constată că asupra acestei chestiuni de drept Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat anterior pe calea unui recurs în interesul legii ori a unei alte hotărâri prealabile. ... 60. Față de cele ce precedă, se reține că sesizarea întrunește cumulativ condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă, astfel încât, în exercitarea rolului constituțional ce revine Înaltei Curți de Casație și Justiție, se impune a se da eficiență mecanismului de unificare reprezentat de pronunțarea unei hotărâri prealabile, în vederea atingerii dezideratului acestei instituții procesuale, respectiv preîntâmpinarea soluționării diferite a unei chestiuni de drept de către instanțele judecătorești (control „a priori“), în scopul înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor juridice deduse judecății. ... ...