Decizia ÎCCJ nr. 73/2022 (HP)Punctul IV

IV. Motivele reținute de titularul sesizării referitoare la admisibilitatea procedurii și punctul de vedere asupra chestiunii de drept 21. Instanța de trimitere a apreciat că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă: (i) instanța de trimitere - Curtea de Apel Bacău - este învestită cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, conform art. 20 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare; (ii) de modul de dezlegare a chestiunii de drept depinde soluționarea pe fond a cauzei, întrucât interpretarea dispozițiilor art. 5 lit. a) și lit. b) teza finală din Legea nr. 309/2002 este esențială pentru a se stabili legalitatea actului administrativ ce face obiectul judecății și eventualul caracter fondat al căii de atac cu care a fost învestită instanța de sesizare; (iii) cu privire la chestiunea de drept în discuție, nu a fost identificată jurisprudență care să prezinte caracterul unei practici judiciare conturate și constante pentru ca mecanismul cu funcție de prevenție al hotărârii prealabile să fie înlăturat, astfel încât și cerința noutății este îndeplinită; (iv) cu privire la prezenta chestiune de drept, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a fost învestită cu un recurs în interesul legii sau cu o cerere de pronunțare a unei hotărâri prealabile. ... 22. Instanța de trimitere consideră că este îndeplinită și condiția ca problema de drept să comporte o anumită dificultate de natură a impune o interpretare cu caracter unificator, având în vedere că, utilizându-se metode de interpretare diferite, dispozițiile legale în discuție sunt susceptibile de interpretări contrare, în sensul celor arătate în continuare. ... 23. Interpretarea dispozițiilor art. 1, 2, 3 și 5 din Legea nr. 309/2002 poate genera două interpretări contrare. ... 24. Prin utilizarea metodei interpretării gramaticale, de topografie a textului, singura interpretare posibilă a art. 5 din Legea nr. 309/2002 este în sensul că văduvele supraviețuitoare ale cetățenilor români care au efectuat stagiul militar în detașamentele de muncă din cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950-1961 beneficiază doar de scutirea de la plata taxei de abonament la radio și televizor. Astfel, prin includerea expresă a mențiunii „De aceste drepturi beneficiază și văduvele supraviețuitoare ale persoanelor care s-au aflat în situația prevăzută la art. 1, care nu s-au recăsătorit“ doar în cadrul art. 5 lit. b) din Legea nr. 309/2002 este evident că legiuitorul a înțeles să acorde acestor persoane numai drepturile prevăzute la această literă, respectiv scutirea de la plata taxei de abonament radio și televizor. ... 25. Dacă legiuitorul ar fi dorit ca văduvele supraviețuitoare să beneficieze și de drepturile prevăzute de art. 5 lit. a) din Legea nr. 309/2002, dispozițiile tezei a doua a art. 5 lit. b) din lege ar fi trebuit să se regăsească într-un alineat distinct al art. 5, care să facă trimitere la ambele litere - lit. a) și lit. b) - ale primului alineat al articolului respectiv. ... 26. În acest sens sunt aplicabile prevederile art. 48 alin. (1) și (2) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora: + Articolul 48 (1) În cazul în care din dispoziția normativă primară a unui articol decurg, în mod organic, mai multe ipoteze juridice, acestea vor fi prezentate în alineate distincte, asigurându-se articolului o succesiune logică a ideilor și o coerență a reglementării. (2) Alineatul, ca subdiviziune a articolului, este constituit, de regulă, dintr-o singură propoziție sau frază, prin care se reglementează o ipoteză juridică specifică ansamblului articolului; dacă dispoziția nu poate fi exprimată într-o singură propoziție sau frază, se pot adăuga noi propoziții sau fraze, separate prin punct și virgulă. Alineatul se evidențiază printr-o ușoară retragere de la alinierea textului pe verticală. ... 27. Folosind însă metoda interpretării istorico-teleologice și având în vedere finalitatea urmărită de legiuitor la momentul adoptării normei, același text poate fi interpretat în sensul contrar, respectiv că văduvele supraviețuitoare beneficiază și de dreptul la asistență medicală și medicamente în mod gratuit, nu doar de scutirea de la plata taxei de abonament radio și televizor. ... 28. Astfel, așa cum rezultă din Raportul nr. 27/341 din 26.02.2002 asupra proiectului Legii nr. 309/2002, întocmit de către Comisia pentru muncă și protecție socială din cadrul Camerei Deputaților, a fost propusă modificarea textului inițial al art. 5, prin introducerea și a văduvelor supraviețuitoare ca beneficiare ale acestor drepturi, rațiunea fiind aceea de a asigura o concordanță a textului respectiv cu situațiile similare din alte legi cu caracter reparatoriu [art. 6 alin. (2) lit. a) și f) și alin. (3) raportat la art. 4 dinDecretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, în forma în vigoare la momentul adoptării Legii nr. 309/2002; art. 3 și art. 5 lit. a) și f) din Ordonanța Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice]. ... 29. Nici o interpretare sistematică a dispozițiilor Legii nr. 309/2002 nu este de natură a aduce clarificări problemei în discuție, întrucât singurul articol care face referire la drepturile văduvelor supraviețuitoare este art. 3 din acest act normativ, text care, deși stabilește că soția celui decedat, din categoria celor prevăzuți la art. 1, va beneficia de prevederile prezentei legi, face trimitere doar la cuantumul indemnizației lunare la care este îndrituită. ... ...