Decizia ÎCCJ nr. 59/2022 (HP)Punctul VII

VII. Jurisprudența instanțelor naționale 35. La solicitarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, curțile de apel București, Cluj, Iași, Oradea, Pitești și Ploiești au identificat la nivelul instanțelor arondate practică judiciară relevantă însoțită de puncte de vedere teoretice. Curțile de apel Bacău, Brașov, Craiova, Galați și Suceava, neidentificând practică judiciară în materia analizată, au formulat și transmis doar puncte de vedere teoretice exprimate de judecători. Curțile de apel Timișoara, Ploiești, Constanța și Alba Iulia au comunicat faptul că nu au identificat practică judiciară și nu au transmis nici puncte de vedere teoretice. ... 36. Din răspunsurile primite s-au conturat două opinii cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării. ... 37. Într-o primă opinie, majoritară, s-a apreciat că dispozițiile care reglementează cazul de suspendare a prescripției prevăzut de art. 41 din anexa nr. 1 la Decretul nr. 195/2020 și de art. 62 din anexa nr. 1 la Decretul nr. 240/2020 se încadrează în ipoteza legală de suspendare a cursului prescripției executării silite prevăzute de art. 708 alin. (1) pct. 4 din Codul de procedură civilă. ... 38. S-a argumentat că este aplicabil cazul special de suspendare a cursului prescripției extinctive atât în privința dreptului material la acțiune, cât și în privința dreptului de a cere executarea silită. O atare concluzie rezultă din împrejurarea că textele indicate fac referire la „prescripții“, fără a limita sensul acestei noțiuni la exercitarea dreptului subiectiv civil sau la executarea silită a acestuia. Prin folosirea formulei de plural a noțiunii și fără indicarea vreunei alte limitări rezultă că ipoteza de suspendare a cursului prescripției este incidentă inclusiv în privința prescripției dreptului de a obține executarea silită. ... 39. Din modul de redactare a art. 708 alin. (1) pct. 4 din Codul de procedură civilă, care face referire la alte cazuri de suspendare a prescripției prevăzute de lege, se desprinde concluzia că noțiunea de „lege“ a fost utilizată de legiuitor într-un sens larg, respectiv acela de act normativ care emană de la o autoritate publică, iar nu în sensul restrâns de act normativ care emană de la puterea legiuitoare, respectiv Parlamentul. Dacă ar fi dorit o atare restrângere, legiuitorul ar fi trebuit să indice în mod expres acest lucru. Prin folosirea termenului generic de „lege“ în materia dreptului procesual civil legiuitorul a avut în vedere toate prevederile cuprinse în acte normative cu caracter general, indiferent de autoritatea emitentă. ... 40. Decretele prezidențiale referitoare la instituirea și prelungirea stării de urgență pe teritoriul României au fost emise în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență, ce a fost aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 453/2004, cu modificările și completările ulterioare (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/1999), adică în temeiul unui act normativ cu forță juridică similară legii, reprezentând astfel acte normative cu caracter general emise de o autoritate publică. Aceste acte normative au fost justificate de contextul excepțional care nu putea fi anticipat, de o situație extraordinară ce impunea măsuri de excepție, în scopul protejării interesul public general. Prin urmare, aceste decrete prezidențiale intră în sfera noțiunii de „lege“ prevăzute la art. 708 alin. (1) pct. 4 din Codul de procedură civilă. ... 41. În sensul acestei opinii au fost înaintate, cu titlu de practică judiciară, un număr de șapte hotărâri judecătorești pronunțate de Tribunalul București - Secția a IV-a civilă, Judecătoria Sectorului 3 București - Secția civilă, Tribunalul Argeș - Secția civilă, Judecătoria Oradea - Secția civilă, Judecătoria Răducăneni, Tribunalul Buzău - Secția I civilă și Tribunalul Sălaj - Secția civilă. Puncte de vedere teoretice au fost exprimate de judecătorii de la: Curtea de Apel București - Secțiile a IV-a civilă, a V-a civilă și a VI-a civilă, Tribunalul București - Secțiile III-V civile și judecătoriile arondate, Tribunalul Ialomița, Tribunalul Ilfov, Tribunalul Teleorman - Secția civilă, Judecătoria Alexandria, Judecătoria Turnu Măgurele, Judecătoria Zimnicea, Judecătoria Videle, Curtea de Apel Cluj - Secția a II-a civilă, Tribunalul Maramureș - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, Tribunalul Sălaj, Tribunalul Buzău - Secția I civilă și Secția a II-a civilă de contencios administrativ și fiscal, Judecătoria Buzău, Judecătoria Pogoanele, Curtea de Apel Iași - Secția civilă, Tribunalul Iași - Secția I civilă și Secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal, Judecătoria Iași - Secția civilă, Judecătoria Răducăneni, Tribunalul Vaslui - Secția civilă și judecătoriile arondate, Tribunalul Bihor și judecătoriile arondate, Tribunalul Bacău, Judecătoria Buhuși, Judecătoria Moinești, Judecătoria Onești, Judecătoria Bacău, Tribunalul Neamț - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, Judecătoria Piatra-Neamț, Judecătoria Roman, Tribunalul Galați și instanțele arondate, Judecătoria Brăila, Tribunalul Suceava - Secția a II-a civilă, Judecătoria Suceava, Judecătoria Fălticeni, Judecătoria Botoșani, Judecătoria Darabani, Judecătoria Săveni, Judecătoria Brașov, Curtea de Apel Craiova - Secția a II-a civilă, Tribunalul Mehedinți - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, Judecătoria Segarcea, Judecătoria Filiași, Judecătoria Calafat și Curtea de Apel Pitești. ... 42. Într-o altă opinie, minoritară, s-a apreciat că dispozițiile care reglementează cazul de suspendare a prescripției prevăzut de art. 41 din anexa nr. 1 la Decretul nr. 195/2020 și de art. 62 din anexa nr. 1 la Decretul nr. 240/2020 nu se încadrează în ipoteza legală de suspendare a cursului prescripției executării silite prevăzute de art. 708 alin. (1) pct. 4 din Codul de procedură civilă, având în vedere considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 152 din 6 mai 2020 prin care s-a reținut că, din perspectiva conținutului, decretul Președintelui României prin care se instituie starea de urgență este un act administrativ cu caracter normativ, subsecvent legii, prin care se stabilesc în concret măsurile de primă urgență care urmează a fi luate, precum și drepturile și libertățile fundamentale al căror exercițiu urmează a fi restrâns, astfel că, având în vedere forța juridică inferioară legii, acesta nu poate să deroge, să se substituie sau să adauge la lege, deci nu poate conține norme de reglementare primară. ... 43. Nu a fost identificată practică judiciară care să susțină această opinie, fiind exprimate doar puncte de vedere teoretice de către judecătorii din cadrul Tribunalului Giurgiu și Tribunalului Dolj - Secția a II-a civilă. ... 44. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat că, la nivelul Secției judiciare - Serviciul judiciar civil, nu se verifică, în prezent, practica judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării. ... ...