Decizia ÎCCJ nr. 15/2022 (HP)Punctul VI

VI. Jurisprudența și punctele de vedere teoretice ale instanțelor naționale 21. În jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție nu au fost identificate repere de practică judiciară cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării. ... 22. Curțile de apel Bacău, Brașov, Cluj, București, Constanța, Craiova, Galați, Iași, Oradea, Pitești, Ploiești, Târgu Mureș și Timișoara au comunicat faptul că, în raza lor teritorială de competență, nu a fost identificată practică judiciară cu privire la chestiunile de drept supuse dezlegării. ... 23. Curtea de Apel Suceava a comunicat Sentința civilă nr. 59 din 14 iulie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 391/39/2021 (prezentată la pct. II lit. C din prezenta decizie) și Sentința civilă nr. 73 din 4 octombrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 390/39/2021, care conține considerente similare primei sentințe menționate. ... 24. Unele instanțe au comunicat puncte de vedere teoretice, nesusținute de practică judiciară, în sensul că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2018 nu este de natură să confere Guvernului o competență directă de numire în funcțiile de conducere vacante de inspector-șef sau, după caz, de inspector-șef adjunct al Inspecției Judiciare și să dea naștere unor îndoieli legitime cu privire la utilizarea prerogativelor și a funcțiilor Inspecției Judiciare, ca instrument de presiune sau de control politic asupra activității judecătorilor și procurorilor, fiind expuse argumente similare celor prezentate la pct. II lit. C din prezenta decizie. ... 25. Alte instanțe au exprimat puncte de vedere teoretice în sensul că se poate aprecia că procedura prevăzută de art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2018 este de natură că confere Guvernului o competență directă de numire în funcțiile de conducere de la Inspecția Judiciară și să dea naștere unor îndoieli legitime cu privire la utilizarea prerogativelor și a funcțiilor Inspecției Judiciare, deoarece Guvernul, în calitate de emitent al actului normativ, a preluat o funcție dată în competența exclusivă a CSM, și anume desemnarea conducerii Inspecției Judiciare. ... 26. În Dosarul nr. 4/P2019, prin Hotărârea nr. 3P din 19 mai 2021, Secția pentru procurori în materie disciplinară a CSM a constatat nulitatea acțiunii disciplinare formulate de Inspecția Judiciară, ca efect al Hotărârii CJUE din 18 mai 2021, reținând, în esență, că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2018, care a permis Guvernului să facă numiri interimare în funcțiile de conducere ale organului judiciar însărcinat cu efectuarea cercetărilor disciplinare și cu exercitarea acțiunii disciplinare împotriva judecătorilor și a procurorilor, respectiv Inspecția Judiciară, fără respectarea procedurii ordinare de numire prevăzute de dreptul național, încalcă articolul 2 și articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf din TUE, precum și Decizia 2006/928, această reglementare fiind de natură să dea naștere unor îndoieli legitime cu privire la utilizarea prerogativelor și a funcțiilor acestui organ ca instrument de presiune asupra activității respectivilor judecători și procurori și de control politic al acestei activități. Hotărârea Secției pentru procurori în materie disciplinară a CSM formează obiectul recursului în Dosarul nr. 2.782/1/2021, aflat pe rolul Completului de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție. ... ...