Decizia CCR nr. 410/2013Paragraful 22

Prin Decizia nr. 599 din 20 mai 2008 şi Decizia nr. 1.264 din 12 octombrie 2010, Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 8 lit. c) din Codul de procedură penală, statuând că acestea nu încalcă dreptul la apărare, deoarece procedura de judecare a plângerilor împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată, prevăzută de art. 278^1 din Codul de procedură penală, este o procedură contradictorie, în care toate părţile, inclusiv persoana acuzată de comiterea unei fapte penale, au posibilitatea de a se apăra şi de a cere fie menţinerea soluţiei procurorului, fie învestirea instanţei cu judecarea infracţiunii reclamate. S-a reţinut că, în această din urmă ipoteză, inculpatul beneficiază de toate mijloacele de apărare şi de toate garanţiile procesuale prevăzute de lege. Totodată, Curtea a mai reţinut că nu poate fi primită nici susţinerea privind încălcarea dispoziţiilor art. 131 din Constituţie referitoare la rolul Ministerului Public, întrucât judecarea cauzei de către instanţă, după desfiinţarea rezoluţiei sau ordonanţei de netrimitere în judecată, implică participarea procurorului la judecarea cauzei în calitate de titular al acţiunii publice şi exercitarea tuturor atribuţiilor decurgând din această calitate.