Decizia CCR nr. 408/2013Paragraful 12

Guvernul arată că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Se arată că prevederile art. 278^1 din Codul de procedură penală asigură accesul liber la justiţie, dând persoanei vătămate dreptul de a formula plângere în faţa unei instanţe de judecată împotriva soluţiei de netrimitere în judecată date de către organele de urmărire penală. Se susţine că principiul dublului grad de jurisdicţie este aplicabil numai în cauzele penale şi numai în prezenţa raporturilor penale de conflict, or, în cazul plângerii formulate conform dispoziţiilor art. 278^1 din Codul de procedură penală, obiectul judecăţii îl constituie legalitatea şi temeinicia actului de netrimitere în judecată, şi nu fondul cauzei penale. Se arată, de asemenea, că textele criticate oferă părţilor cauzelor penale egalitate de tratament din punctul de vedere al mijloacelor procedurale puse la dispoziţie pentru realizarea drepturilor sau pentru exercitarea apărărilor, nefiind încălcat principiul constituţional al egalităţii în drepturi. Se susţine, totodată, că prevederile art. 278^1 alin. 10 din Codul de procedură penală nu îngrădesc dreptul la apărare, întrucât acest drept se circumscrie, în fiecare caz în parte, cadrului procesual legal, neobligând legiuitorul să asigure mai multe grade de jurisdicţie indiferent de obiectul cauzelor. Se subliniază faptul că reglementarea căilor de atac este, conform dispoziţiilor art. 129 din Constituţie, atributul exclusiv al legiuitorului.