Decizia ÎCCJ nr. 34/2022 (HP)Punctul VI

VI. Punctul de vedere al completului de judecată care a formulat sesizarea cu privire la dezlegarea chestiunii de drept 53. Completul de judecată învestit cu soluționarea apelurilor în Dosarul nr. 2.744/117/2020 apreciază că dispozițiile art. 1 alin. (3) și art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, inclusiv sintagma „ca urmare a majorărilor salariale reglementate“, se interpretează în sensul că se aplică doar în cazul majorărilor salariale stabilite prin acte normative (legi, ordonanțe de urgență), nu și în cazul majorărilor salariale recunoscute prin hotărâri judecătorești sau prin acte administrative ale ordonatorilor de credite. ... 54. O interpretare contrară, în sensul includerii majorărilor salariale recunoscute prin hotărâri judecătorești și/sau acte administrative ale ordonatorului de credite în sfera noțiunii de „majorări reglementate“, cu consecința diminuării indemnizației de încadrare, astfel recunoscută prin hotărârile judecătorești, începând cu data la care aceasta devine egală sau mai mare cu maximul reglementat pentru anul 2022, contravine dispozițiilor art. 38 alin. (6^1) și alin. (8) din Legea-cadru nr. 153/2017, care consacră principiul menținerii în plată a drepturilor câștigate, fie ca urmare a aplicării în integralitate a noului act normativ care modifică formula de calcul al salariului/indemnizației de bază, fie ca urmare a promovării în funcție, grad sau treaptă profesională ori a avansării în gradație, potrivit legii. ... 55. Astfel, sistemul de salarizare a personalului plătit din fonduri publice, reglementat prin Legea-cadru nr. 153/2017, are la bază principiile definite la art. 6, respectiv „a) principiul legalității, în sensul că drepturile de natură salarială se stabilesc prin norme juridice de forța legii, cu excepția hotărârilor prevăzute la art. 11 alin. (1) , conform principiilor enunțate de art. 120 din Constituția României, dar cu încadrare între limitele minime și maxime prevăzute prin prezenta lege; b) principiul nediscriminării, în sensul eliminării oricăror forme de discriminare și instituirii unui tratament egal cu privire la personalul din sectorul bugetar care prestează aceeași activitate și are aceeași vechime în muncă și în funcție; c) principiul egalității, prin asigurarea de salarii de bază egale pentru muncă cu valoare egală; d) principiul importanței sociale a muncii, în sensul că salarizarea personalului din sectorul bugetar se realizează în raport cu responsabilitatea, complexitatea, riscurile activității și nivelul studiilor; (...)“. ... 56. Din expunerea de motive a Legii-cadru nr. 153/2017 reiese că la elaborarea actului normativ s-au avut în vedere, printre altele, eliminarea disfuncționalităților salariale existente în sistemul public de salarizare; stabilirea salariilor de bază ca valori nominale în lei pentru anul 2022, eliminarea coeficienților de ierarhizare și a valorii de referință utilizate conform Legii-cadru nr. 284/2010; stabilirea salariilor de bază, a soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază, indemnizațiilor de încadrare, începând cu anul 2023, prin înmulțirea coeficienților prevăzuți în anexele nr. I-VIII din lege cu salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată în vigoare la acea dată; stabilirea aceluiași nivel de salarizare pentru funcțiile comune existente în cadrul familiilor ocupaționale; aplicarea etapizată a legii în următorii ani. ... 57. Aplicarea etapizată a legii a fost reglementată prin dispozițiile art. 38 din noul act normativ - Legea-cadru nr. 153/2017, în sensul menținerii în plată a cuantumului brut al salariilor de bază sau al sporurilor potrivit alin. (2) sau acordării creșterilor salariale prevăzute la alin. (3) și (4) . ... 58. Prin urmare, intenția legiuitorului, astfel cum aceasta rezultă din expunerea de motive a Legii-cadru nr. 153/2017, precum și din ansamblul prevederilor cuprinse la art. 38 referitoare la aplicarea etapizată a legii, nu a fost nicidecum în sensul scăderii nivelului veniturilor salariale. ... 59. În ipoteza admiterii pretențiilor deduse judecății, începând cu data de 1 august 2016 - data intrării în vigoare a dispozițiilor art. III din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 20/2016, pe care se fundamentează cererea introductivă, sau de la o dată ulterioară, cu încadrarea în termenul general de prescripție, reclamanții judecători beneficiază de stabilirea indemnizației de bază brute lunare cu luarea în considerare a unei valori de referință sectorială de 605,225 lei. ... 60. Ca o consecință, aceștia beneficiază la data de 1 ianuarie 2018, când devin incidente prevederile art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, de un nivel al indemnizației de bază superior nivelului reglementat potrivit anexei nr. V pentru anul 2022, nivel rezultat ca urmare a majorărilor recunoscute, cu efect retroactiv, prin hotărâri judecătorești și/sau acte administrative ale ordonatorilor de credite - ordine ale ministrului justiției. Limitarea acesteia la nivelul stabilit pentru anul 2022 ar avea ca efect diminuarea nivelului indemnizației de bază, cu ignorarea principiilor legalității, egalității și nediscriminării consacrate prin dispozițiile art. 6 și în vădită contradicție cu scopul urmărit de legiuitor, acela al menținerii în plată a drepturilor câștigate, în edictarea normei cuprinse în art. 38 alin. (6^1) și (8) din Legea-cadru nr. 153/2017. ... 61. La data de 1 iulie 2017 - data intrării în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017 - nu putea fi anticipat efectul hotărârilor judecătorești sau al actelor administrative ale ordonatorului de credite asupra nivelului indemnizației de încadrare pentru personalul din familia ocupațională „Justiție“, pentru a se putea deduce intenția legiuitorului de a le cuprinde în noțiunea de „majorări reglementate“ la care face trimitere alin. (6) al art. 38. ... 62. Sfera noțiunii de „majorări reglementate“, la care se referă alin. (6) al art. 38, are în vedere majorările reglementate la alin. (3) , (4) și următoarele ale art. 38, concluzie care rezultă cu evidență din toponimia textelor de lege, precum și din ansamblul reglementării care se referă, după cum este indicat în denumirea marginală, la aplicarea etapizată a legii, în sensul acordării creșterilor salariale eșalonat, în perioada 2018-2021. ... 63. O interpretare contrară, în sensul includerii majorărilor salariale recunoscute prin hotărâri judecătorești în sfera noțiunii de „majorări reglementate“, cu consecința diminuării indemnizației de încadrare, astfel recunoscută prin hotărârile judecătorești, începând cu data la care aceasta devine egală sau mai mare cu maximul reglementat pentru anul 2022, contravine statuărilor Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, cuprinse în Decizia nr. 7 din 11 februarie 2019, prin care s-a stabilit că majorările salariale recunoscute prin hotărâri judecătorești definitive au fost și rămân incluse în indemnizația brută de încadrare și după data intrării în vigoare a Legii-cadru nr. 330/2009. ... 64. În aplicarea aceluiași raționament, interpretarea dispozițiilor art. 1 alin. (3) și art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 este necesar să fie în sensul menținerii drepturilor câștigate pentru o perioadă de referință anterioară aplicării acestora. ... 65. Includerea majorărilor salariale recunoscute prin hotărâri judecătorești și/sau acte administrative ale ordonatorului de credite în sfera noțiunii de „majorări reglementate“ anulează efectul reglementărilor, precum și al deciziilor interpretative date în aplicarea acestora, referitoare la egalizarea nivelului indemnizației la nivel maxim aflat în plată, în cadrul aceleiași familii ocupaționale, în condiții egale de funcție, grad, gradație și vechime, cuprinse la art. 1 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014, introdus prin Legea nr. 71/2015, la art. I pct. 1 și art. III din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 20/2016, respectiv prin statuările cu caracter obligatoriu date prin deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 23 din 26 septembrie 2016 și nr. 36 din 4 iunie 2018 și Decizia Curții Constituționale nr. 794 din 15 decembrie 2016. ... 66. În ipoteza interpretării dispozițiilor art. III din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 20/2016, care fac trimitere la art. II alin. (1) din Legea nr. 293/2015, în coroborare cu cele statuate prin deciziile instanței supreme și ale instanței de contencios constituțional amintite, ar rezulta că majorarea salarială la care se referă (valoarea de referință sectorială 484,18 + 25% = 605,225) ar trebui aplicată unitar la nivelul întregii familii ocupaționale „Justiție“. ... 67. Prin Legea nr. 71/2015 s-a creat posibilitatea ca personalul încadrat în instituțiile și autoritățile publice, care avea un nivel al salariului de bază și al sporurilor mai mic decât cel stabilit la nivel maxim în cadrul aceleiași instituții sau autorități publice pentru fiecare funcție/grad/treaptă și gradație, să fie salarizat la nivelul maxim, dacă își desfășoară activitatea în aceleași condiții. Prin prevederile acestui act normativ s-a urmărit tocmai eliminarea discriminărilor existente între persoane care ocupă aceleași funcții, în aceleași condiții de studii și vechime, aspect ce rezultă din expunerea de motive a amendamentului propus pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2014, prin introducerea alin. (5^1) al art. 1, precum și din Raportul comun din data de 17 martie 2015 al Comisiei pentru muncă și protecție socială și, respectiv, al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci din cadrul Parlamentului României. ... 68. Potrivit art. I pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 20/2016, în cuprinsul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015 se introduce un nou articol, articolul 3^1, cu următorul cuprins: „(1) Prin excepție de la prevederile art. 1 alin. (1) , începând cu luna august 2016, personalul plătit din fonduri publice care beneficiază de un cuantum al salariilor de bază/indemnizațiilor de încadrare mai mic decât cel stabilit la nivel maxim pentru fiecare funcție, grad/treaptă, gradație, vechime în funcție sau în specialitate, după caz, va fi salarizat la nivelul maxim al salariului de bază/indemnizației de încadrare din cadrul instituției sau autorității publice respective, dacă își desfășoară activitatea în aceleași condiții. (...) (3) În aplicarea alin. (1) și (2) , la stabilirea salariului de bază/indemnizației de încadrare la nivel maxim din cadrul instituției sau autorității publice respective, se ia în calcul suma compensatorie aferentă titlului științific de doctor inclusă în acesta, doar dacă persoana deține titlul științific de doctor; (4) În aplicarea alin. (1) și (2) , la stabilirea salariului de bază/indemnizației de încadrare la nivel maxim aferent funcției, grad/treaptă, gradație, vechime în funcție/specialitate din cadrul instituției sau autorității publice respective, se iau în calcul majorările salariilor de bază ale personalului care beneficiază de prevederile Legii nr. 490/2004 privind stimularea financiară a personalului care gestionează fonduri comunitare, cu modificările și completările ulterioare, precum și drepturile bănești incluse în salariul de bază potrivit prevederilor art. 14 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, numai pentru personalul care intră sub incidența celor două acte normative“. ... 69. Ulterior, a fost adoptată Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2016, prin care, la art. 3^1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, după alineatul (1) au fost introduse patru noi alineate, alineatele (1^1)-(1^4), cu următorul cuprins: „(1^1) Sintagma «fiecare funcție» prevăzută la alin. (1) reprezintă funcțiile prevăzute în aceeași anexă, capitol, literă, număr și număr curent în Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare. (1^2) În aplicarea prevederilor alin. (1) , pentru stabilirea nivelului maxim al salariului de bază/indemnizației de încadrare din cadrul instituției sau autorității publice respective, se iau în considerare numai drepturile salariale prevăzute în actele normative privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice și nu se includ drepturile stabilite sau recunoscute prin hotărâri judecătorești. (1^3) În aplicarea prevederilor alin. (1) , prin instituție sau autoritate publică se înțelege acea instituție sau autoritate publică cu personalitate juridică care are patrimoniu propriu, buget propriu de venituri și cheltuieli, conduce contabilitate proprie, iar conducătorul acesteia are calitatea de ordonator de credite. În cazul instituțiilor sau autorităților publice aflate în subordinea aceluiași ordonator de credite, având același scop, îndeplinind aceleași funcții și atribuții, aflate la același nivel de subordonare din punct de vedere financiar, nivelul maxim al salariului de bază/indemnizației de încadrare se va stabili la nivelul maxim aflat în plată din cadrul tuturor acestor instituții sau autorități publice subordonate. (1^4) Pentru personalul didactic de predare din învățământul superior/universitar nivelul salariului de bază similar în plată sau al salariului de bază maxim corespunzător funcției didactice ocupate se stabilește cu respectarea criteriilor care s-au avut în vedere la acordarea salariului de încadrare între minim și maxim, cu toate elementele care fac parte din salariul de bază, fără compensații tranzitorii, cu excepția celei pentru titlul științific de doctor obținut în domeniul pentru care își desfășoară activitatea.“ ... 70. Prin Decizia Curții Constituționale nr. 794 din 15 decembrie 2016 a fost admisă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3^1 alin. (1^2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, reținându-se că: „31. (...) pentru respectarea principiului constituțional al egalității în fața legii, nivelul maxim al salariului de bază/indemnizației de încadrare, prevăzut de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, corespunzător fiecărei funcții, grad/treaptă, gradație, vechime în funcție sau în specialitate, trebuie să includă majorările (indexările) stabilite prin hotărâri judecătorești și să fie același pentru tot personalul salarizat potrivit dispozițiilor de lege aplicabile în cadrul aceleiași categorii profesionale, respectiv familii ocupaționale prevăzute de Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. 32. În consecință, ca efect al neconstituționalității art. 3^1 alin. (1^2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 (introdus prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2016), «nivelul maxim al salariului de bază/indemnizației de încadrare», la care se face egalizarea prevăzută de art. 3^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 (introdus prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 20/2016), trebuie să includă și drepturile stabilite sau recunoscute prin hotărâri judecătorești. Așadar, personalul care beneficiază de aceleași condiții trebuie să fie salarizat la nivelul maxim al salariului de bază/indemnizației de încadrare din cadrul aceleiași categorii profesionale și familii ocupaționale, indiferent de instituție sau autoritate publică.“ ... 71. Prin Decizia nr. 23 din 26 septembrie 2016 s-a stabilit că: „În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 71/2015, cu modificările și completările ulterioare, sintagma «salarizat la același nivel» are în vedere personalul din cadrul aparatului de lucru al Parlamentului, personalul din cadrul Consiliului Concurenței, al Curții de Conturi, precum și din cadrul celorlalte autorități și instituții publice enumerate de art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare; nivelul de salarizare ce va fi avut în vedere în interpretarea și aplicarea aceleiași norme este cel determinat prin aplicarea prevederilor art. 1 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 71/2015, cu modificările și completările ulterioare, în cadrul aceleiași autorități sau instituții publice.“ ... 72. De asemenea, prin Decizia nr. 36 din 4 iunie 2018 s-a statuat că: „În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 71/2015, cu modificările și completările ulterioare, soluția egalizării indemnizațiilor la nivel maxim are în vedere și majorările și indexările recunoscute prin hotărâri judecătorești unor magistrați sau membri ai personalului auxiliar, indiferent dacă ordonatorul de credite a emis sau nu ordine de salarizare corespunzătoare.“ ... 73. În aplicarea Deciziei Curții Constituționale nr. 794 din 15 decembrie 2016 și a Deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 36 din 4 iunie 2018, ordonatorul principal de credite -ministrul justiției - a emis acte administrative privind stabilirea indemnizației de încadrare brute lunare, la nivel maxim, în cadrul familiei ocupaționale „Justiție“, în favoarea judecătorilor din cadrul judecătoriilor, tribunalelor, tribunalelor specializate, curților de apel, asistenților judiciari, prin raportare la o valoare de referință sectorială majorată, astfel cum aceasta a fost stabilită prin diferite hotărâri judecătorești. ... 74. Prin urmare, astfel cum reiese și din statuările instanței de contencios constituțional, precum și din cele ale Înaltei Curți de Casație și Justiție - date în procedura privind dezlegarea unor chestiuni de drept -, nivelul maxim al salariului la care se face egalizarea trebuie să aibă în vedere și drepturile stabilite sau recunoscute prin hotărâri judecătorești, iar o astfel de stabilire a avut ca reper un moment anterior datei de 1 ianuarie 2018, când prevederile alin. (6) al art. 38 devin incidente. ... 75. Interpretarea în sensul includerii majorărilor salariale recunoscute prin hotărâri judecătorești în sfera noțiunii de „majorări reglementate“, cu consecința diminuării indemnizației de încadrare, astfel reținută prin hotărâri judecătorești, începând cu data la care aceasta devine egală sau mai mare decât maximul reglementat pentru anul 2022, ar lipsi hotărârea judecătorească definitivă/irevocabilă de caracterul ei efectiv și executoriu. ... 76. Astfel, în ipoteza în care cererea de chemare în judecată ar fi admisă, cu consecința obligării pârâților la plata unei indemnizații calculate prin raportare la o valoare de referință sectorială de 605,225 lei, s-ar ajunge, în mod paradoxal, la situația în care, deși cererea a fost admisă, pentru o perioadă de referință anterioară datei de 1 ianuarie 2018, hotărârea judecătorească să nu poată produce efecte juridice dacă reclamanții, prin majorarea cu 25% a indemnizației de bază, începând cu aceeași dată, în condițiile reglementate de art. 38 alin. (3) din Legea-cadru nr. 153/2017, au atins nivelul indemnizației de încadrare stabilit pentru anul 2022, la care fac trimitere prevederile alin. (6) al aceluiași articol. ... 77. Prin Decizia Curții Constituționale nr. 763 din 22 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 55 din 19 ianuarie 2021 (Decizia nr. 763 din 22 octombrie 2020), a fost respinsă, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 alin. (3) și ale art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017. Curtea a concluzionat asupra caracterului tehnic al nivelului indemnizației de încadrare prevăzut de lege pentru anul 2022, precum și în sensul că norma legală nu a dispus cu privire la reducerea salariului de bază al personalului plătit din fondurile publice, fără a analiza conținutul noțiunii „ca urmare a majorărilor salariale reglementate“, care nu a format obiectul criticilor de neconstituționalitate. ... ...