Decizia CCR nr. 218/2013Paragraful 29

Considerentele Deciziei nr. 14 din 22 ianuarie 2013 şi soluţia pronunţată prin aceasta îşi menţin valabilitatea şi în cauza de faţă. Circumstanţele personale pe care le invocă autorul prezentei excepţii în motivarea contradicţiei dintre textul de lege criticat şi prevederile constituţionale şi convenţionale ce protejează dreptul la viaţă familială nu pot conduce la constatarea caracterului neconstituţional al prevederii legale supuse controlului. Faptul că prin interdicţia instituită prin textul de lege criticat, autorul prezentei excepţii se află într-o situaţie familială foarte dificilă nu constituie un fine de neconstituţionalitate. Curtea Constituţională nu are competenţa de a aprecia impactul pe care un anumit text de lege îl are asupra unor cazuri punctuale şi nu poate deduce neconstituţionalitatea dintr-un complex de împrejurări care se constituie în factori individuali, specifici unei anumite speţe. De altfel, Curtea observă că, evidenţiind faptul că în situaţia actuală a diminuării deficitului de magistraţi, comparativ cu cel existent la data edictării textului de lege criticat, şi care a determinat o astfel de soluţie legislativă, autorul excepţiei critică interdicţia absolută a transferării magistraţilor pe intervalul de timp menţionat. Or, reprezintă atributul suveran al legiuitorului modificarea textului de lege astfel încât să fie permisă aprecierea de la caz la caz a gravităţii eventualelor atingeri asupra vieţii de familie produse prin respectivele dispoziţii legale.