Decizia ÎCCJ nr. 27/2022 (HP)Punctul VII

VII. Jurisprudența instanțelor naționale în materie 59. Răspunzând solicitării Înaltei Curți de Casație și Justiție, unele instanțe nu au identificat jurisprudență referitoare la chestiunea analizată și nu au exprimat niciun punct de vedere relativ la aceasta (curțile de apel Galați, Târgu Mureș și instanțele arondate acestora); alte instanțe au comunicat doar opinia judecătorilor consultați, iar alte instanțe au trimis atât punctul de vedere exprimat de judecători, cât și hotărâri judecătorești relevante. ... 60. În esență, instanțele care au exprimat un punct de vedere asupra chestiunii de drept ce face obiectul sesizării au arătat că apreciază acțiunea în discuție ca fiind fie admisibilă (Tribunalul București - secțiile a III-a, a IV-a și a V-a civile, tribunalele Ilfov, Giurgiu, Covasna, Cluj, Sălaj, Constanța, Dolj, Vaslui, Bihor, Botoșani și Caraș-Severin, judecătoriile Sfântu Gheorghe, Bacău, Zalău, Constanța, Slatina, Iași, Buzău, Dorohoi), fie inadmisibilă (curțile de apel Bacău și Iași, tribunalele Sibiu, Neamț, Călărași, Ialomița, Teleorman, Argeș, Buzău, Suceava, judecătoriile Brașov, Roman, Bicaz, Târgu Neamț, Alexandria, Roșiori, Turnu Măgurele, Bistrița, Baia Mare, Dragomirești, Caracal, Târgu Cărbunești, Pașcani, Vaslui, Huși, Buzău, Pătârlagele, Pogoanele, Răcari, Fălticeni și Rădăuți). ... 61. La Tribunalul Maramureș au fost exprimate ambele opinii. ... 62. Argumentele esențiale care au susținut opinia că o asemenea cerere este admisibilă, în situația în care procedura administrativă nu a fost finalizată printr-o hotărâre a comisiei județene și după declararea neconstituționalității art. 11 alin. (1) din Legea nr. 165/2013, au privit împrejurarea că, potrivit dispozițiilor art. 8 alin. (1) din Legea nr. 165/2013, în termen de 120 de zile de la data intrării în vigoare a acestei legi, comisiile locale de fond funciar aveau obligația de a centraliza toate cererile de restituire nesoluționate, pentru stabilirea suprafeței de teren necesare finalizării procesului de restituire. Potrivit alin. (2) lit. a) al aceluiași articol, pentru realizarea situației prevăzute la alin. (1) se aveau în vedere și cererile din dosarele nesoluționate la nivelul comisiei locale. ... 63. Potrivit art. 11 alin. (1) din același act normativ, comisiile locale și județene de fond funciar au obligația de a soluționa toate cererile de restituire, de a efectua punerile în posesie și de a elibera titlurile de proprietate până la data de 1 ianuarie 2018. Acest articol a fost declarat neconstituțional prin Decizia Curții Constituționale nr. 44 din 31 ianuarie 2017. Ulterior, art. 11 din Legea nr. 165/2013 a fost abrogat în întregime prin Legea nr. 111/2017. ... 64. Cu toate acestea, neconstituționalitatea a vizat doar termenul prevăzut de această dispoziție legală, nu și obligațiile comisiilor locale și județene de fond funciar de a soluționa cererile de restituire, de a efectua punerile în posesie și de a elibera titlurile de proprietate, ceea ce înseamnă că persoanele interesate se pot adresa fără constrângerea unui termen instanței judecătorești pentru obligarea comisiilor de fond funciar la ducerea la îndeplinire a atribuțiilor referitoare la soluționarea cererilor de restituire, efectuarea punerilor în posesie și eliberarea titlurilor de proprietate. ... 65. Abrogarea art. 11 prin Legea nr. 111/2017 nu înseamnă că persoanele îndreptățite la reconstituire nu mai dispun de accesul la o instanță împotriva neîndeplinirii obligației stabilite în sarcina entității învestite. ... 66. În privința cauzelor care implică o obligație pozitivă din partea statului, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că trebuie să existe o justificare legitimă pentru lipsa de acțiune din partea acestuia. Principiul „echilibrului just“, inerent art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (Convenția), presupune existența unui interes general al comunității. Este real că autoritățile naționale trebuie să beneficieze de o amplă marjă de apreciere nu numai pentru a alege măsurile care vizează reglementarea raporturilor de proprietate în țară, ci și pentru a avea timpul necesar punerii lor în aplicare. Totuși, această marjă, oricât ar fi de importantă, nu este nelimitată, iar exercitarea puterii discreționare a statului nu poate genera consecințe incompatibile cu normele stabilite de Convenție. ... 67. Totodată, au fost avute în vedere principiile statuate în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, în cauzele în care autoritățile administrative au o obligație pozitivă (aceea de a rezolva într-un termen rezonabil cererile formulate în baza Legii nr. 18/1991), care prevăd că, deși statul se bucură de o largă marjă de apreciere atât cu privire la modalitatea de punere în aplicare a dispozițiilor legale incidente, cât și pentru a avea timpul necesar punerii lor în aplicare, această marjă, oricât ar fi de importantă, nu este nelimitată, iar lipsa de acțiune din partea celor două autorități administrative competente a soluționa cererea formulată în temeiul Legii nr. 18/1991, nejustificată în mod legitim, încalcă justul echilibru ce trebuie să existe între cerințele de interes general ale statului și imperativele apărării drepturilor fundamentale ale reclamantelor, fiindu-le cauzat acestora un prejudiciu disproporționat și excesiv și, prin urmare, le îndreptățește pe acestea să se adreseze instanței pentru repararea lui. ... 68. S-a arătat că această problemă de drept și-a găsit rezolvarea încă de la momentul pronunțării de către Înalta Curte de Casație - Secțiile Unite a Deciziei nr. XX din 19 martie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 764 din 12 noiembrie 2007 (Decizia nr. XX din 19 martie 2007), cu privire la soluționarea de către instanțe, pe fond, a cererilor nerezolvate de către entitățile învestite conform Legii nr. 10/2001, prin care s-a statuat că lipsa răspunsului unității deținătoare, respectiv al entității învestite cu soluționarea notificării echivalează cu refuzul restituirii imobilului, iar un asemenea refuz nu poate rămâne necenzurat, pentru că nicio dispoziție legală nu limitează dreptul celui care se consideră nedreptățit de a se adresa instanței competente, ci, dimpotrivă, însăși Constituția prevede, la art. 21 alin. (2) , că nicio lege nu poate îngrădi exercitarea dreptului oricărei persoane de a se adresa justiției pentru apărarea intereselor sale legitime. ... 69. Cum problema de drept este analogă celei supuse dezbaterii în prezenta chestiune, din rațiuni de simetrie juridică s-a apreciat că, în condițiile în care, potrivit dispozițiilor art. 53 și 54 din Legea nr. 18/1991, hotărârile comisiei județene și ordinul prefectului referitoare la cererile de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate privată asupra terenului pot fi atacate cu plângere la judecătoria în a cărei rază teritorială este situat terenul, urmând a fi analizate de judecătorie pe fond, instanța de judecată poate fi în mod legal sesizată cu o cerere prin care se solicită să se dispună direct cu privire la dreptul de proprietate reclamat asupra unui teren în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 18/1991, în condițiile în care cererea nu a fost soluționată de către comisia locală și cea județeană. ... 70. Dimpotrivă, opinia contrară a inadmisibilității acțiunii a fost argumentată prin aceea că procedura administrativ-jurisdicțională de reconstituire a dreptului de proprietate este una specială, strict reglementată de legiuitor, iar solicitanții trebuie să o parcurgă. ... 71. Împotriva hotărârilor comisiilor locale persoana interesată poate face contestație, care se soluționează de comisiile județene, conform art. 51 din Legea nr. 18/1991 și art. 27 alin. (3) din Regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 890/2005, iar împotriva hotărârilor comisiilor județene se poate formula plângere la judecătoria în a cărei rază teritorială este situat terenul, potrivit art. 53 alin. (2) din Legea nr. 18/1991. ... 72. Fără parcurgerea procedurii administrativ-jurisdicționale obligatorii prevăzute de dispozițiile legale nu se poate cere direct instanței reconstituirea dreptului de proprietate. O cerere de chemare în judecată cu care a fost învestită instanța este inadmisibilă, întrucât prin aceasta reclamantul tinde să i se reconstituie dreptul de proprietate direct în instanță, fără să fi urmat procedura administrativ-jurisdicțională obligatorie prevăzută de lege. ... 73. Cadrul normativ actual imprimă mecanismului de soluționare administrativă a cererilor de reconstituire a dreptului de proprietate un caracter eficient, prin posibilitatea solicitanților de a se adresa instanței de contencios administrativ pentru a solicita obligarea comisiilor locale și județene de fond funciar să finalizeze procedura administrativă, iar ulterior obținerii hotărârii definitive pronunțate de instanța de contencios administrativ, prin constrângerea comisiilor să își îndeplinească obligațiile, prin aplicarea penalităților de întârziere și obținerea de despăgubiri, în condițiile art. 906 din Codul de procedură civilă. ... 74. Au fost transmise mai multe hotărâri judecătorești, dintre care numai o parte se referă la chestiunea în discuție, în alte hotărâri problema admisibilității acțiunii formulate împotriva comisiilor de fond funciar fiind analizată din alte perspective legale și factuale. ... 75. Verificarea hotărârilor relevante a evidențiat existența unei practici consistente în sensul admisibilității acțiunii în discuție (hotărâri comunicate de Tribunalul Covasna, Judecătoria Sfântu Gheorghe, Judecătoria Bacău, Tribunalul București - Secția a IV-a civilă, Judecătoria Zalău, Tribunalul Sălaj, Judecătoria Iași, Tribunalul Vaslui, Tribunalul Bihor, Judecătoria Buzău, Judecătoria Răcari și Tribunalul Botoșani), argumentele cuprinse în considerente regăsindu-se printre cele arătate supra, la paragrafele 62-69. ... 76. Au trimis hotărâri prin care acțiunea a fost respinsă ca inadmisibilă Tribunalul Sibiu, Tribunalul Neamț, Tribunalul Maramureș și Judecătoria Videle. ... 77. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat că la nivelul Secției judiciare - Serviciul judiciar civil nu se verifică în prezent practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii în problema de drept ce formează obiectul sesizării. ... ...