Decizia ÎCCJ nr. 28/2022 (HP)Punctul VII

VII. Jurisprudența instanțelor naționale în materie 42. Curțile de apel Oradea și Pitești au transmis practică judiciară relevantă. ... 43. Curțile de apel Alba Iulia, Bacău, Brașov, București, Cluj, Constanța, Craiova, Galați, Iași, Oradea, Pitești, Ploiești, Suceava, Târgu Mureș și Timișoara au comunicat punctele de vedere ale colectivelor de judecători. ... 44. Din răspunsurile primite s-au conturat două opinii cu privire la prima chestiune de drept. ... 45. Într-o primă opinie s-a apreciat că judecătorul-sindic se poate pronunța asupra viabilității planului de reorganizare, pe care îl poate confirma, în cazul în care nu se poate adopta o hotărâre în adunarea creditorilor convocată pentru aprobarea planului de reorganizare, din lipsa de cvorum cauzată de neprezentarea creditorilor legal convocați la cel puțin două ședințe ale acestora având aceeași ordine de zi. (tribunalele Neamț, Teleorman, Gorj și Maramureș) ... 46. Într-o a doua opinie s-a apreciat că judecătorul-sindic poate confirma planul de reorganizare numai în măsura existenței unei hotărâri de aprobare a planului de către adunarea creditorilor (Curtea de Apel Alba Iulia - Secția a II-a civilă, Curtea de Apel București - secțiile a V-a și a VI-a civile, Curtea de Apel Constanța - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, Curtea de Apel Craiova - Secția a II-a civilă, Curtea de Apel Galați - Secția a II-a civilă, Curtea de Apel Iași - Secția civilă, Curtea de Apel Oradea - Secția a II-a civilă, Curtea de Apel Ploiești - Secția a II-a civilă, Curtea de Apel Timișoara - Secția a II-a civilă, Curtea de Apel Târgu Mureș - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și tribunalele Covasna, București, Ialomița, Buzău, Constanța, Dolj, Galați, Vaslui, Vrancea și Suceava). ... 47. Au fost prezentate argumente numai în sprijinul celei dea doua opinii. În concret, s-a arătat că art. 45 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 85/2014 enumeră, printre atribuțiile judecătorului-sindic, confirmarea planului de reorganizare, după votarea acestuia de către creditori, fiind astfel prevăzută în mod expres cerința votării planului. De asemenea, art. 45 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 85/2014 trebuie coroborat cu dispozițiile art. 138 și 139 din aceeași lege, care fac referire la cerința acceptării planului de către creditori prin exercitarea dreptului de vot, ceea ce implică o manifestare de voință expresă în acest sens. În plus, s-a arătat că planul de reorganizare reprezintă un act juridic plurilateral încheiat prin manifestarea de voință a categoriilor de creditori care îl votează, motiv pentru care judecătorul-sindic nu ar putea să confirme un plan în absența unei hotărâri a adunării creditorilor. ... 48. Au fost identificate hotărâri judecătorești definitive numai în sensul celei de-a doua opinii, respectiv: – Sentința nr. 406/F/2018 din 12 aprilie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 4.200/111/2017, prin care Tribunalul Bihor - Secția a II-a civilă a dispus deschiderea procedurii falimentului împotriva debitoarei cu motivarea că planul de reorganizare nu a fost acceptat de adunarea creditorilor după patru convocări ale acestei adunări, nefiind întrunit cvorumul necesar adoptării unei hotărâri; ... – Decizia nr. 469/A-COM din 24 septembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 237/1.259/2016/a7, prin care Curtea de Apel Pitești - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a reținut că este legală dispoziția judecătorului-sindic de deschidere a procedurii falimentului din moment ce adunarea creditorilor, convocată de mai multe ori în decurs de un an, nu a fost legal întrunită, nefiind astfel aprobat planul de reorganizare a activității debitoarei. ... ... 49. Cu privire la a doua chestiune de drept s-au conturat două opinii. ... 50. Într-o primă opinie s-a apreciat că lipsa unei hotărâri în adunarea creditorilor convocată pentru aprobarea planului de reorganizare, din lipsa cvorumului cauzată de neprezentarea creditorilor legal convocați la cel puțin două ședințe ale acestora având aceeași ordine de zi, nu echivalează cu votul negativ asupra planului de reorganizare (Curtea de Apel Alba Iulia - Secția a II-a civilă, Curtea de Apel București - Secția a VI-a civilă, Curtea de Apel Constanța - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, Curtea de Apel Galați - Secția a II-a civilă, Curtea de Apel Timișoara - Secția a II-a civilă, Curtea de Apel Târgu Mureș - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și tribunalele Ialomița, Neamț, Gorj, Covasna și Maramureș). ... 51. Într-o a doua opinie s-a apreciat că lipsa unei hotărâri în adunarea creditorilor convocată pentru aprobarea planului de reorganizare, din lipsă de cvorum cauzată de neprezentarea creditorilor legal convocați la cel puțin două ședințe ale acestora având aceeași ordine de zi, echivalează cu votul negativ asupra planului de reorganizare (Curtea de Apel București - Secția a V-a civilă, Curtea de Apel Craiova - Secția a II-a civilă, Curtea de Apel Iași - Secția civilă, Curtea de Apel Oradea - Secția a II-a civilă, Curtea de Apel Ploiești - Secția a II-a civilă și tribunalele București, Teleorman, Buzău, Galați, Vaslui, Vrancea și Specializat Argeș). ... 52. Au fost prezentate argumente numai în sprijinul celei dea doua opinii. Astfel, s-a arătat că dezinteresul creditorilor nu poate fi interpretat decât în sensul unui vot negativ față de planul de reorganizare propus de administratorul judiciar. Acest dezinteres al creditorilor nu vizează situația în care practicianul în insolvență nu poate lua măsurile necesare desfășurării normale a procedurii insolvenței, ci vizează chiar procedura de reorganizare a activității debitorului. Votul negativ rezultă din faptul că lipsa unui cvorum de 30% pentru constituirea legală a adunării creditorilor conduce la neîndeplinirea condiției ca minimum 30% din totalul valoric al masei credale să aprobe planul de reorganizare. ... 53. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat că la nivelul Secției judiciare - Serviciul judiciar civil nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii cu privire la chestiunile de drept supuse dezlegării. ... ...