Decizia ÎCCJ nr. 11/2025 (HP)Punctul VII

VII. Jurisprudența instanțelor naționale 24. Curțile de apel au transmis relații din care rezultă că nu există practică neunitară cu privire la problema de drept supusă dezlegării. ... 25. Curțile de apel Alba Iulia, Craiova, Oradea, Pitești și Târgu Mureș au arătat că nu au identificat practică judiciară cu privire la chestiunea de drept în discuție, iar în lipsa unei jurisprudențe relevante nu au formulat puncte de vedere. ... 26. Curțile de apel București, Bacău, Brașov, Cluj, Constanța, Galați, Iași, Ploiești, Suceava și Timișoara au transmis puncte de vedere ale judecătorilor asupra acestei chestiuni. ... 27. Opinia majoritară exprimată la nivelul curților de apel și al tribunalelor din circumscripția acestora a fost în sensul că, din interpretarea dispozițiilor art. 133 alin. (2) , art. 5 alin. (1) pct. 53, art. 102 alin. (4) , (5) și (8^1), art. 111 alin. (6) teza finală și ale art. 165 pct. 1 din Legea nr. 85/2014, în cuprinsul planului de reorganizare trebuie incluse și creanțele înscrise sub condiție suspensivă, de vreme ce legea nu distinge în acest sens, și, ca urmare, trebuie provizionate în cuprinsul planului cu sumele necesare achitării lor în cazul îndeplinirii condiției suspensive. ... 28. S-a argumentat că planul de reorganizare trebuie să cuprindă programul de plăți a creanțelor și să indice tratamentul creanțelor cuprinse în tabelul definitiv al creditorilor, cu indicarea termenelor și a categoriilor de creanță, modalitatea de plată a creanțelor curente (în privința cărora nu se poate aprecia exigibilitatea la momentul propunerii planului de reorganizare) și soluțiile ce vor fi avute în vedere în cazul îndeplinirii condiției. Astfel, pentru prezentarea unui program de plată riguros, se impune și includerea creanțelor înscrise sub condiție suspensivă, chiar dacă acestea nu vor putea fi distribuite decât după îndeplinirea condiției, dat fiind faptul că ar fi dificil ulterior să fie întocmit un nou plan de reorganizare în funcție de cuantumul creanței, iar lipsa dreptului de vot în privința planului reprezintă o chestiune diferită. S-a arătat că înscrierea creanței în tabelul de creanțe este justificată, în primul rând, în considerarea efectului retroactiv al îndeplinirii condiției suspensive, iar calificarea unei creanțe ca fiind sub condiție sau contestată are efecte asupra drepturilor creditorului, în sensul că, pentru acel creditor care are o creanță sub condiție suspensivă, dreptul de vot și dreptul la distribuirea sumelor se nasc numai după îndeplinirea condiției respective. ... 29. Ținând cont de faptul că obligația (datoria debitorului) se naște la momentul îndeplinirii condiției, concomitent născânduse și dreptul subiectiv corelativ, se impune a fi provizionate și rezervele destinate acoperirii cheltuielilor viitoare ale averii debitorului, sumele urmând a fi eliberate creditorilor îndreptățiți după îndeplinirea condiției suspensive. ... 30. Opinia minoritară exprimată de judecătorii Tribunalului Arad - Secția a II-a civilă a fost în sensul că în vederea întocmirii planului de reorganizare nu vor fi avute în vedere creanțele sub condiție suspensivă pentru plăți sau distribuiri. Astfel, s-a apreciat că, pornind de la faptul că, la momentul votării planului de reorganizare, titularul unei creanțe sub condiție suspensivă nu are un drept de vot în privința planului, se poate trage concluzia potrivit căreia respectivele creanțe nu trebuie incluse în planul de reorganizare și în proiectul de distribuire aferent. Ar urma ca, în situația în care, ulterior implementării planului, creanța sub condiție suspensivă devine pură și simplă, titularul creanței respective să solicite, conform art. 132 alin. (5) din Legea nr. 85/2014, modificarea planului pe baza creanțelor în sold la data respectivă, deoarece acesta, doar la momentul realizării condiției ce afectează dreptul său, dobândește vocația de a propune un plan. ... 31. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat că, la nivelul Secției judiciare - Serviciul judiciar civil, nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării. ... ...