Decizia ÎCCJ nr. 82/2021 (HP)Punctul IV
Punctul IV
IV. Motivele de admisibilitate reținute de titularul sesizării
20. Instanța de trimitere a constatat că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate a sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă, pentru argumentele expuse în continuare. ...
21. Astfel, Dosarul nr. 19.731/3/2018 este înregistrat pe rolul Curții de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie și nu a fost soluționat până la data sesizării, aflându-se în etapa procesuală a apelului, singura cale de atac de reformare prevăzută în materia cererilor întemeiate pe Legea nr. 165/2013, conform art. 35 alin. (4) din acest act normativ special. ...
22. Un complet de judecată al curții de apel a fost învestit cu soluționarea apelului declarat de Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor. ...
23. Soluționarea pe fond a cauzei depinde de lămurirea chestiunii de drept în discuție, având în vedere că, în ipoteza constatării admisibilității unei cereri de sine stătătoare a reclamantului, prin care tinde la schimbarea soluției primei instanțe, în absența formulării de către acesta, printr-o cerere proprie de apel a unor critici în legătură cu evaluarea imobilului, o asemenea schimbare a hotărârii tribunalului ar putea fi pronunțată de către instanța de apel, în timp ce, în ipoteza constatării inadmisibilității unei cereri de acest tip, instanța de apel nu va putea schimba sentința atacată în sensul dorit de reclamant (majorarea numărului de puncte acordate în compensare), nici dacă apelul adversarului Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor conține acest tip de critici, față de principiul neînrăutățirii situației în propria cale de atac (art. 481 din Codul de procedură civilă). ...
24. Chestiunea de drept a cărei lămurire se solicită are caracter de noutate, întrucât însăși aplicarea de către instanțe a unor dispoziții de drept material, altele decât cele aflate în vigoare la data sesizării, are un caracter excepțional, conform principiilor care se degajă din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. ...
25. Astfel, instanța europeană a admis că puterea legiuitoare poate adopta reglementări cu efect retroactiv în materie civilă. Preeminența dreptului și noțiunea de proces echitabil exclud însă orice ingerință a puterii legiuitoare într-un proces deja existent, în vederea influențării soluționării litigiului de către puterea judiciară, cu excepția cazului în care există motive extrem de importante de interes general (cauzele Rafinăriile grecești Stran și Stratis Andreatis împotriva Greciei, Hotărârea din 9 decembrie 1994, Zielinski, Pradal, Gonzales și alții împotriva Franței, Hotărârea din 28 octombrie 1999, OGIS -Institutul Stanislas, OGEC Saint-Pie X și Blanche de Castille și alții împotriva Franței, Hotărârea din 27 mai 2004). În același sens este și jurisprudența Curții Constituționale (spre exemplu, paragraful 4 din Decizia nr. 1.354 din 20 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 761 din 15 noiembrie 2010). ...
26. Intervenția legiuitorului în cursul proceselor aflate pe rol, ce a generat problema de drept pentru care este sesizată Înalta Curte de Casație și Justiție, s-a realizat, pe de o parte, ca normă de drept tranzitoriu, prin art. 4 din Legea nr. 165/2013, act normativ relativ recent, adoptat într-o materie de interes general, cea a restituirii imobilelor preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, și a cărui aplicare a condus la declanșarea unui număr considerabil de litigii, iar, pe de altă parte, prin modificările aduse art. 21 alin. (6) din legea în discuție, ultima dintre acestea și singura care a produs efecte (actul normativ prin care s-a realizat nefiind nici suspendat și nici nedeclarat neconstituțional) fiind Legea nr. 193/2021 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2020 pentru suspendarea aplicării prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România și instituirea unor măsuri tranzitorii (Legea nr. 193/2021), publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 681 din 9 iulie 2021. ...
27. Chestiunea de drept nu a făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, fapt ce rezultă din consultarea bazei de date electronice a instanței supreme. ... ...
Sursa oficială ↗