Decizia ÎCCJ nr. 15/2022 (HP)Punctul II

II. Expunerea succintă a procesului A. Cererea de chemare în judecată 9. Prin acțiunea înregistrată la 26 mai 2021, pe rolul Curții de Apel Suceava - Secția de contencios administrativ și fiscal, reclamanții AB și CD, în contradictoriu cu pârâții Inspecția Judiciară și EF - inspector-șef al Inspecției Judiciare, au solicitat anularea Ordinului inspectorului-șef al Inspecției Judiciare nr. 134/2018 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Inspecției Judiciare (Ordinul IJ nr. 134/2018), iar, în temeiul art. 15 raportat la art. 14 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 554/2004), au solicitat suspendarea executării actului administrativ ce formează obiectul acțiunii în anulare. ... 10. În sensul art. 8 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, în justificarea vătămării și interesului legitim de promovare a acțiunii în anulare, reclamanții au arătat că interesul legitim pentru promovarea acțiunii în anulare este justificat de faptul că, prin Rezoluția din 14 aprilie 2021, s-a dispus începerea cercetării disciplinare față de ei pentru săvârșirea abaterilor disciplinare prevăzute de art. 99 lit. a) , b) și d) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 303/2004), actele de cercetare disciplinară fiind îndeplinite în temeiul dispozițiilor Ordinului IJ nr. 134/2018, iar vătămarea constă în faptul că sancțiunile prevăzute de art. 100 din Legea nr. 303/2004 pentru abaterile prevăzute de art. 99 lit. b) și d) din aceeași lege sunt extrem de grave, respectiv „retrogradarea“ sau „excluderea din magistratură“. ... 11. În susținerea acțiunii în anulare și a cererii de suspendare a executării, reclamanții au expus, în esență, argumentele arătate în continuare: (i) Ordinul IJ nr. 134/2018 este emis de o persoană care nu avea calitatea cerută de lege, aceea de inspector-șef al Inspecției Judiciare, legal numit în funcție, fiind emis cu încălcarea normelor de competență funcțională. (ii) Raportat la considerentele de la paragrafele 177, 200 și 205 din Hotărârea CJUE din 18 mai 2021, pronunțată în cauzele conexate C-83/19, C-127/19, C-195/19, C-291/19, C-355/19 și C-397/19 (Hotărârea CJUE din 18 mai 2021), în mod constant, în anii 2018 și 2019, rapoartele întocmite de Comisie au subliniat deficiența sistemului judiciar din România, constând în acțiunea Guvernului de a face numiri în funcțiile de conducere ale organului care are misiunea de a efectua cercetările disciplinare și de a exercita acțiunea disciplinară împotriva judecătorilor și procurorilor cu încălcarea procedurii ordinare de numire prevăzute de dreptul național. (iii) Pârâtul EF a ocupat funcția de inspector-șef interimar în perioada 1 septembrie 2018-15 mai 2019, în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2018, și a semnat Ordinul IJ nr. 134/2018 în perioada în care mandatul său nu era valid, conform principiului supremației dreptului Uniunii Europene și caracterului obligatoriu al hotărârilor CJUE. (iv) În considerarea caracterului obligatoriu al Hotărârii CJUE din 18 mai 2021, prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2018 nu se mai aplică, fiind contrare dreptului Uniunii Europene, astfel că toate actele emise în perioada interimatului de inspectorul-șef, printre care și Ordinul IJ nr. 134/2018 ori actele de numire în funcție a unor inspectori selectați în acest temei, inclusiv inspectorul-șef, sunt nule. (v) La 19 mai 2021, Secția pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a constatat nulitatea acțiunii disciplinare formulate de Inspecția Judiciară împotriva unui magistrat, reținând, în esență, că toate actele emise de EF, în exercitarea funcției de inspector-șef al Inspecției Judiciare, în perioada 1 septembrie 2018-14 mai 2019, sunt nule absolut, ca efect al Hotărârii CJUE din 18 mai 2021. ... ... B. Apărările intimatei Inspecția Judiciară 12. Pe fondul acțiunii în anularea Ordinului IJ nr. 134/2018, pârâta Inspecția Judiciară a formulat următoarele apărări în susținerea netemeiniciei: (i) Prin Hotărârea din 18 mai 2021, CJUE nu a statuat asupra nelegalității actelor administrative emise de inspectorul-șef al Inspecției Judiciare în perioada 1 septembrie 2018-14 mai 2019, actul normativ vizat de întrebarea adresată CJUE fiind Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2018. (ii) CJUE nu a constatat neconcordanța Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2018 cu dreptul Uniunii Europene, ci, în mod generic, a subliniat că normele europene se opun unei reglementări naționale adoptate de guvernul unui stat membru care îi permite acestuia din urmă să facă numiri interimare în funcțiile de conducere ale organului judiciar însărcinat cu efectuarea cercetărilor disciplinare și cu exercitarea acțiunii disciplinare împotriva judecătorilor și a procurorilor fără respectarea procedurii ordinare de numire prevăzute de dreptul național, atunci când această reglementare este de natură să dea naștere unor îndoieli legitime cu privire la utilizarea prerogativelor și a funcțiilor acestui organ ca instrument de presiune asupra activității respectivilor judecători și procurori sau de control politic al acestei activități. (iii) Din analiza de ansamblu a considerentelor hotărârii CJUE, cu precădere a celor de la paragrafele 205 și 206, rezultă că instanța europeană a reținut că îi revine instanței naționale în fața căreia se invocă dreptul Uniunii Europene să analizeze dacă, în mod concret, legislația națională în discuție respectă standardele impuse de normele europene prin prisma elementelor de interpretare oferite de CJUE. (iv) În cauza dedusă judecății, în raport cu ansamblul elementelor de fapt și de drept, actul normativ a cărui anulare se cere nu este de natură să dea naștere la îndoieli legitime cu privire la utilizarea prerogativelor și a funcției inspectorului-șef ca instrument de presiune asupra activității judecătorilor și procurorilor sau de control politic al acestei activități. (v) Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2018 nu conține dispoziții propriu-zise de numire a unor persoane determinate în funcțiile de conducere ale Inspecției Judiciare, ci completează Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 317/2004), cu norme cu aplicabilitate permanentă, iar nu doar la acel moment, acoperind un vid legislativ. (vi) Soluția normativă adoptată prevede ca funcția de conducere să fie exercitată de aceeași persoană care ocupase funcția până la acel moment, în urma numirii sale conform procedurii ordinare prevăzute de dreptul național, astfel că nu a fost încălcată procedura ordinară de numire a inspectorului-șef, atât timp cât, la momentul adoptării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2018, legislația internă nu reglementa situația în care mandatele funcțiilor de inspector-șef și inspector-șef adjunct din cadrul Inspecției Judiciare expirau înainte de finalizarea concursurilor pentru ocuparea acestor funcții și nici posibilitatea exercitării cu titlu interimar a respectivelor funcții de conducere în situația în care acestea devin vacante din alte motive. (vii) Persoana care a asigurat conducerea interimară a Inspecției Judiciare, respectiv inspectorul-șef al cărui mandat expirase, a fost numită ulterior în aceeași funcție, în baza procedurii ordinare prevăzute de lege. ... ... C. Hotărârea primei instanțe 13. Prin Sentința civilă nr. 59 din 14 iulie 2021, Curtea de Apel Suceava - Secția de contencios administrativ și fiscal a respins, ca nefondată, acțiunea formulată de reclamanții AB și CD, în contradictoriu cu pârâții Inspecția Judiciară și EF - inspector-șef al Inspecției Judiciare, pentru următoarele considerente: (i) Singurul motiv de nelegalitate a actului contestat este reprezentat de faptul că pârâtul EF, inspector-șef în cadrul Inspecției Judiciare și semnatar al Ordinului IJ nr. 134/2018, nu avea calitatea cerută de lege pentru a emite un astfel de act, întrucât era interimar la conducerea Inspecției, iar această modalitate de asigurare a conducerii instituției este în dezacord cu dreptul Uniunii Europene, astfel cum a fost acesta explicitat prin Hotărârea CJUE din 18 mai 2021. (ii) Întradevăr, la data emiterii Ordinului IJ nr. 134/2018, mandatul pârâtului EF la conducerea Inspecției Judiciare încetase, însă acesta continua să ocupe funcția în baza prevederilor art. I și II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2018. (iii) Raportat la considerentele de la pct. 201 și 206 din Hotărârea CJUE din 18 mai 2021, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2018 nu este de natură nici de a conferi Guvernului o competență directă de numire în funcția de inspector-șef al Inspecției Judiciare, și nici nu poate genera îndoieli cu privire la utilizarea prerogativelor și a funcțiilor Inspecției Judiciare ca instrument de presiune asupra activității judecătorilor și a procurorilor sau de control politic al acestei activități. (iv) Asigurarea interimatului în funcții de conducere este o procedură uzuală în sistemul funcției publice, răspunzând cerințelor de asigurare a coordonării instituției în ipoteza vacantării, din diverse motive, a funcției respective, chiar CJUE reținând că interimatul, în situații de felul celei în cauză, este o procedură acceptabilă, neputând genera, per se, îndoieli de felul celor anterior amintite (paragraful 203 din hotărâre). (v) În ceea ce îl privește pe ocupantul provizoriu al funcției: a) persoana respectivă are calitatea de judecător, iar dispozițiile art. 124 alin. (3) din Constituție și ansamblul reglementărilor naționale oferă suficiente garanții pentru protejarea independenței magistraților de orice ingerințe, inclusiv, cu caracter politic; b) persoana respectivă a fost numită în urma unui concurs organizat de CSM, în funcția de inspector judiciar, și, ulterior participării la un alt concurs organizat tot de CSM, a fost numită în funcția de inspector-șef, ceea ce exclude influența unor factori cu caracter politic; c) ulterior epuizării primului mandat la conducerea Inspecției Judiciare, a fost adoptată Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2018, care reglementa asigurarea interimatului funcției de conducere, fără însă a nominaliza o anumită persoană, ci stabilind că funcția va fi exercitată provizoriu, până la ocuparea în condițiile legii, de către inspectorul-șef, fiind, în mod evident, de preferat ca situația de provizorat să fie gestionată de fostul conducător, care este la curent cu sarcinile ce îi revin în această calitate; d) de vreme ce, atât statutul de judecător al persoanei în cauză, cât și procedura de numire în funcție prezentau garanții privitoare la lipsa oricăror ingerințe externe, nu sunt relevate elemente care să genereze îndoieli în ceea ce privește ingerința factorului politic în procedura de numire analizată. În plus, prin Hotărârea CSM nr. 82/2019, aceeași persoană a fost numită pentru un nou mandat în funcția de inspector-șef, începând cu 15 septembrie 2019. (vi) Prin urmare, modalitatea de asigurare a interimatului funcției de inspector-șef este una care corespunde exigențelor legate de garanțiile de independență și imparțialitate ce trebuie asigurate judecătorilor, astfel cum au fost acestea conturate de jurisprudența CJUE. ... ... D. Recursul declarat împotriva hotărârii primei instanțe 14. Împotriva sentinței menționate la pct. II lit. C, au declarat recurs reclamanții AB și CD, solicitând admiterea recursului, casarea sentinței recurate și, în rejudecare, admiterea cererii de chemare în judecată, reiterând, în esență, susținerile din cererea de chemare în judecată. Recursul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal sub nr. 391/39/2021. ... ... E. Cererea de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile 15. În Dosarul nr. 391/39/2021, aflat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal, a fost înregistrată la 21 septembrie 2021 cererea formulată de intimata-pârâtă Inspecția Judiciară privind sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în temeiul dispozițiilor art. 519 din Codul de procedură civilă. ... ... ...