Decizia ÎCCJ nr. 7/2022 (HP)Punctul XI

XI. Înalta Curte de Casație și Justiție Examinând sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, raportul întocmit de judecătorii-raportori și chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată, constată următoarele: 50. Prealabil analizei în fond a problemei de drept supuse interpretării se reține că, potrivit dispozițiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, „Dacă, în cursul judecății, un complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, este nouă și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“. ... 51. În doctrină, dar și în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție, condițiile de admisibilitate, care se impun a fi întrunite în mod cumulativ, au fost identificate după cum urmează: a) existența unei cauze aflate în curs de judecată, în ultimă instanță; b) cauza care face obiectul judecății să se afle în competența legală a unui complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit să soluționeze pricina; c) chestiunea de drept identificată să prezinte caracter de noutate; d) aceasta să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare; e) ivirea unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată. ... 52. În examinarea primelor două condiții de admisibilitate se constată că dosarul în cadrul căruia s-a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile se află în curs de judecată în apel, pe rolul tribunalului, care este ultima instanță în materie, potrivit art. 666 alin. (7) din Codul de procedură civilă. Instanța de judecată învestită urmează să soluționeze litigiul prin pronunțarea unei hotărâri judecătorești care, potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 din Codul de procedură civilă, este definitivă, cauza care face obiectul judecății aflându-se în competența legală a unui complet de judecată al tribunalului. ... 53. Cu privire la următoarea cerință dedusă din interpretarea art. 519 din Codul de procedură civilă se reține că, în mod constant, Înalta Curte de Casație și Justiție a subliniat în practica sa că relevantă în evaluarea cerinței noutății este dezvoltarea unei jurisprudențe în materie. ... 54. Pentru aceasta, au fost emise adrese către toate curțile de apel, care au procedat la verificarea jurisprudenței la nivelul instanțelor situate în circumscripțiile lor teritoriale și au comunicat Înaltei Curți de Casație și Justiție că au identificat hotărâri judecătorești în materia care face obiectul sesizării de față. ... 55. Examenul jurisprudențial efectuat a relevat că instanțele naționale nu au o abordare unitară asupra problemei de drept ivite, iar analiza punctelor de vedere oferă indicii referitoare la posibilitatea apariției unei practici neunitare din această perspectivă. Așa fiind, condiția noutății era îndeplinită la data sesizării instanței supreme. ... 56. În ceea ce privește cerința de admisibilitate care impune ca asupra chestiunii de drept Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat, aceasta este respectată, întrucât problema de drept semnalată nu a fost soluționată printr-o hotărâre prealabilă sau decizie în interesul legii și, până la data pronunțării prezentei decizii, nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... 57. În cauză, instanța de trimitere a solicitat, prin intermediul întrebării adresate, să se stabilească dacă, pentru încuviințarea executării silite în temeiul unor titluri executorii, reprezentate de facturi fiscale emise de operatorii serviciilor de apă și canalizare, conform dispozițiilor art. 31 alin. (17) din Legea nr. 241/2006, este necesară înscrierea acestor titluri executorii în Registrul Național de Publicitate Mobiliară, în temeiul prevederilor art. 4 alin. (3) din Legea nr. 297/2018, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 196/2020. ... 58. Așadar, prin prezenta sesizare s-a urmărit rezolvarea de principiu a chestiunii de drept decurgând din aplicarea dispozițiilor art. 4 alin. (3) din Legea nr. 297/2018, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 196/2020, prin raportare la prevederile art. 31 alin. (17) din Legea nr. 241/2006, în sensul de a se stabili dacă declanșarea executării silite este condiționată de înscrierea titlului executoriu, reprezentat de factura individuală pentru serviciul de alimentare cu apă și de canalizare, în Registrul Național de Publicitate Mobiliară. ... 59. În acest context, se constată că de lămurirea acestei probleme de drept depindea soluționarea litigiului în cauza pendinte. ... 60. După înregistrarea cererii de pronunțare a unei hotărâri prealabile pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin Decizia Curții Constituționale nr. 748 din 4 noiembrie 2021, prevederile art. 4 alin. (3) din Legea nr. 297/2018, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 196/2020, au fost declarate neconstituționale. ... 61. În fundamentarea acestei decizii, instanța de contencios constituțional a reținut următoarele considerente: 25. În prezenta cauză, Curtea reține că, în cauzele în care fost invocată din oficiu excepția de neconstituționalitate, pe fondul soluționării cererilor aflate în competența instanțelor de executare, s-a solicitat încuviințarea executării silite a unor titluri executorii reprezentate de facturi fiscale (facturi individuale pentru serviciul de alimentare cu apă și de canalizare), contracte de credit și, respectiv, un contract de locațiune înregistrat la administrația finanțelor publice. Aceste categorii de înscrisuri sunt titluri executorii potrivit legii speciale care le instituie. (...) De asemenea, constituie titluri executorii (...) factura emisă pentru serviciile de utilități publice [art. 42 alin. (6^1) din Legea serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 121 din 5 martie 2013, și, respectiv, art. 1.798 din Codul civil]. Prin urmare, aceste categorii de înscrisuri sub semnătură privată sunt titluri executorii ex lege, în sensul prescripției legale reglementate de art. 632 alin. (2) din Codul de procedură civilă, apte de a sta la baza încuviințării executării silite.(...) ... 30. În prezenta cauză, Curtea reține că redactarea actuală a dispozițiilor art. 4 alin. (3) din Legea nr. 297/2018, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 4 din Legea nr. 196/2020, nu mai instituie procedura de înscriere în Registrul Național de Publicitate Mobiliară drept condiție de executorialitate, ci, recunoscând în mod expres caracterul de titlu executoriu, potrivit legii, al înscrisului sub semnătură privată valabil încheiat, impune obligativitatea înscrierii în Registrul Național de Publicitate Mobiliară, ca o condiție suplimentară caracterului executoriu al înscrisului, prealabilă punerii în executare. Cu alte cuvinte, reglementând obligativitatea înscrierii, [«(...) pot fi puse în executare numai sub condiția înscrierii în Registru»], textul criticat nu ține cont de aptitudinea înscrisului sub semnătură privată de a fi pus în executare, conferită de legea specială ce instituie regimul unui anumit tip de înscris sub semnătură privată, și, implicit, de condițiile de executorialitate specifice acestuia. Or, în măsura în care creditorul deține deja un titlu executoriu, a cărui executorialitate derivă din lege, reprezentat de un înscris sub semnătură privată, obligația îndeplinirii unei formalități suplimentare, anterior formulării cererii de încuviințare a executării silite și sesizării instanței de executare, se constituie într-o veritabilă ingerință asupra dreptului creditorului de realizare a creanței sale. Astfel, problema care se impune a fi analizată, din punctul de vedere al constituționalității măsurii reglementate prin textul de lege criticat, este aceea a încălcării dreptului de proprietate privată al creditorilor titlurilor executorii reprezentate de înscrisurile sub semnătură privată, care sunt titulari ai unui drept de creanță, născut în patrimoniul lor de la data emiterii titlului. În sensul jurisprudenței Curții, dreptul de creanță este un «bun», care intră în sfera de protecție a dispozițiilor art. 44 alin. (2) din Constituție, ce prevăd garantarea și ocrotirea egală a proprietății private (a se vedea, în acest sens, Decizia Curții Constituționale nr. 70 din 27 februarie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 236 din 10 mai 2001, sau Decizia Curții Constituționale nr. 188 din 2 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 14 aprilie 2010). (...) ... 35. În acest sens, Curtea reține că, în privința titlurilor executorii reprezentate de facturi fiscale individuale pentru serviciile de utilități publice (energie termică furnizată în sistem centralizat, apă, canalizare), creditorii sunt reprezentați de companii de interes public general, aflate sub controlul autorităților publice locale. Or, din acest punct de vedere, instituirea caracterului de titlu executoriu al acestor facturi fiscale [în sensul art. 42 alin. (6^1) din Legea serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006] a avut în vedere asigurarea recuperării cu celeritate a debitelor (facturi individuale, de regulă în cuantum redus), în vederea asigurării continuității serviciilor de către prestatori. Prin urmare, această măsură legislativă de susținere a intereselor creditorilor nu mai poate în mod rezonabil să își producă efectele scontate, în condițiile impunerii obligativității înscrierii fiecărei facturi fiscale în Registrul Național de Publicitate Mobiliară, aspect care creează o sarcină excesivă pentru creditorii prestatori de servicii de utilități publice, prin prisma existenței unui număr mare de beneficiari, persoane fizice și juridice. Curtea reține că, prin reglementarea cerinței suplimentare de înscriere într-un registru de publicitate a unui înscris sub semnătură privată, care este valabil încheiat și are caracter de titlu executoriu ex lege, se întârzie în mod nejustificat executarea silită și se creează premisele sustragerii debitorului de la executarea silită, cu consecință directă asupra dreptului de proprietate privată al creditorului, care poate fi pus în imposibilitatea de a-și mai realiza creanța ori de a-și mai putea recupera cheltuielile de executare avansate, inclusiv cele pentru înscrierea în registrul de publicitate a titlului executoriu. ... 36. În ceea ce privește costurile asigurării publicității pentru fiecare factură fiscală individuală sau alt titlu executoriu, Curtea reține că procedura înscrierii în Registrul Național de Publicitate Mobiliară generează costuri suplimentare în sarcina creditorului, care se adaugă celor referitoare la plata taxei de timbru necesare încuviințării executării silite, în condițiile în care operatorii, respectiv persoanele fizice sau juridice autorizate să înregistreze avizele de înscriere și să efectueze căutări certificate în Registrul Național de Publicitate Mobiliară, în sensul Legii nr. 297/2018, prestează aceste servicii contra cost (art. 27 și 33 din Legea nr. 297/2018). Prin urmare, dat fiind faptul că tarifele percepute pentru înscrierea într-un registru public, de asigurare a publicității, nu sunt în directă legătură cu caracterul juridic de executorialitate a înscrisului (cum, dimpotrivă, este cazul taxei judiciare de timbru pentru încuviințarea executării silite ori al altor cheltuieli de executare percepute anticipat de către executorul judecătoresc), reglementarea criticată este de natură să impună, sub aspectul costurilor, o sarcină disproporționată cu privire la creditor. ... 37. Astfel, Curtea reține că sarcina excesivă și disproporționată creată pentru creditorii prestatori de servicii de utilități publice, prin prisma existenței unui număr mare de debitori, persoane fizice și juridice, precum și a faptului că tarifele percepute pentru înscrierea într-un registru public de asigurare a publicității nu sunt în directă legătură cu caracterul juridic de executorialitate a înscrisurilor - facturi fiscale, este de natură să conducă la crearea sau accentuarea dificultăților financiare cu care se confruntă aceștia. ... 38. Prin urmare, Curtea reține că reglementarea criticată nu este necesară pentru atingerea scopului legitim urmărit, neîndeplinind exigențele testului ingerinței minime, și nu păstrează un just echilibru între interesele în concurs, respectiv interesul general privind evidența priorității în caz de executare silită, pe de o parte, și interesul individual al creditorilor de realizare a creanțelor.“ ... ... 62. Este pe deplin cunoscut că deciziile Curții Constituționale au, de la data publicării lor, valoare obligatorie, cu opozabilitate erga omnes și cu „putere numai pentru viitor“. ... 63. Potrivit art. 147 alin. (1) din Constituția României, „Dispozițiile din legile și ordonanțele în vigoare, precum și cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituționale, își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției. Pe durata acestui termen, dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale sunt suspendate de drept“, iar conform alin. (4) al aceluiași articol, „Deciziile Curții Constituționale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor.“ ... 64. În același sens sunt și dispozițiile art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 47/1992), care prevăd că deciziile instanței de contencios constituțional prin care se constată neconstituționalitatea unei legi aflate în vigoare sunt definitive și obligatorii, precum și cele ale alin. (3) al aceluiași articol, care stipulează că dispozițiile din legile în vigoare constatate neconstituționale își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale, dacă în acest interval de timp Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pune de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției; pe durata acestui termen, dispozițiile declarate neconstituționale sunt suspendate de drept. ... 65. În raport cu textele sus-indicate rezultă că prezumția de validitate și de constituționalitate care însoțește o normă legală încetează de la data publicării deciziei instanței constituționale care statuează în sens contrar și că respectiva normă nu mai poate face parte din ordinea juridică internă. ... 66. Pe de altă parte, trebuie observat că deciziile Curții Constituționale pot fi asimilate unui act jurisdicțional, de vreme ce pot paraliza și chiar înlătura aplicarea unei dispoziții legale, puterea lor de lucru judecat acoperind nu numai dispozitivul, ci și considerentele pe care se sprijină. În acest sens, spre exemplu, Decizia nr. 1.415 din 4 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 796 din 23 noiembrie 2009; Decizia nr. 414 din 14 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 din 4 mai 2010. ... 67. Conform art. 58 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările și completările ulterioare, „După intrarea în vigoare a unui act normativ, pe durata existenței acestuia pot interveni diferite evenimente legislative, cum sunt: modificarea, completarea, abrogarea, republicarea, suspendarea sau altele asemenea.“ ... 68. Art. 64 alin. (3) teza întâi din același act normativ prevede că „Abrogarea unei dispoziții sau a unui act normativ are caracter definitiv“. ... 69. Interpretând cele două texte de lege citate anterior, reiese că, în urma acestui eveniment legislativ - abrogarea, norma respectivă nu mai există și nu poate fi aplicată pentru viitor, atunci când s-ar invoca existența unor situații juridice în curs de desfășurare. ... 70. Deși nu se poate considera că a intervenit o abrogare propriu-zisă în cazul în care se constată neconstituționalitatea unor prevederi legale, deoarece Curtea Constituțională este cea care înlătură de la aplicare norma în cauză, iar nu legiuitorul, totuși se poate aprecia că efectele ivite după pronunțarea hotărârii instanței de contencios constituțional sunt asemănătoare celor determinate de abrogare. Aceasta, deoarece dispoziția legală declarată neconstituțională nu mai poate constitui temei juridic pentru viitor. ... 71. Așa cum s-a reținut în jurisprudența instanței supreme, declararea unei norme ca neconstituțională este asemănătoare abrogării respectivei norme, întrucât lasă situațiile trecute, încheiate în perioada ei de activitate, neatinse, iar consecințele înlăturării normei (prin abrogare sau declarare ca neconstituțională) sunt rezervate domeniului viitorului (Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 609 din 17 iulie 2018). ... 72. Ca atare, trebuie avut în vedere faptul că deciziile Curții Constituționale sunt producătoare de consecințe juridice pentru toate situațiile ulterioare intervenirii instanței de contencios constituțional, respectiv generatoare de efecte exclusiv ex nunc, susținerea acestui principiu îndeplinind cerința de stabilitate a raporturilor juridice (în acest sens, spre exemplu, Decizia nr. 46 din 7 iunie 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 752 din 2 august 2021). ... 73. Evaluând aceste considerente teoretice, reiese că, în fiecare caz în parte, se impune a stabili ce înseamnă producerea efectelor pentru viitor, operațiune care implică o distincție între situații trecute (facta praeterita) care, prin esența lor, scapă de sub puterea efectelor unor asemenea decizii, situații în curs de desfășurare (facta pendentia) care cad sub influența efectelor deciziei Curții Constituționale, după cum au validat sau nu un drept definitiv până la momentul publicării, și situații viitoare (facta futura) care, în mod neîndoielnic, sunt sub incidența efectelor deciziilor de neconstituționalitate. ... 74. În situația de față, aplicarea pentru viitor a deciziei Curții Constituționale vizează în mod primordial situațiile juridice pendinte. ... 75. Distingem, raportat la momentul publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a deciziei Curții Constituționale, prin care a fost admisă excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 4 alin. (3) din Legea nr. 297/2018, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 196/2020, mai multe situații, în care decizia instanței constituționale își va produce efectele, respectiv: – cauze nesoluționate, în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate ce a făcut obiectul controlului de constituționalitate; ... – cauze aflate pe rolul instanțelor în care a fost sesizată Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate, înainte de publicarea deciziei instanței de contencios constituțional; ... – cauze aflate pe rolul instanțelor judecătorești în care sunt aplicabile dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale, dar în care nu a fost sesizată Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate până la publicare. ... ... 76. În prima situație, decizia de admitere a excepției de neconstituționalitate își produce pe deplin efectele. ... 77. În următoarele două situații decizia Curții Constituționale este incidentă, cauzele fiind pendinte pe rolul instanțelor judecătorești, ceea ce înseamnă că acestea nu sunt soluționate cu caracter definitiv, raportul juridic contestat nu și-a epuizat efectele juridice, însă dispoziția legală constatată neconstituțională nu mai poate fi aplicată, fiind răsturnată prezumția de constituționalitate de care a beneficiat până la pronunțarea deciziei Curții Constituționale. ... 78. În litigiul pendinte, în care s-a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, constatarea caracterului neconstituțional al dispozițiilor art. 4 alin. (3) din Legea nr. 297/2018, cu modificările aduse prin Legea nr. 196/2020, a intervenit în etapa procesuală a apelului, după stabilirea limitelor devoluțiunii prin criticile formulate prin memoriul de apel. Așadar, cauza se află în calea de atac a apelului, după ce a fost soluționată în primă instanță, prin pronunțarea unei hotărâri de respingere a cererii de încuviințare a executării silite, în considerarea faptului că petentul nu a făcut dovada înscrierii facturilor emise de operatorii serviciilor de apă și de canalizare în Registrul Național de Publicitate Mobiliară, astfel cum impun dispozițiile art. 4 alin. (3) din Legea nr. 297/2018, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 196/2020. ... 79. În acest stadiu procesual nu se poate considera că raportul juridic derulat între creditor și debitor în procedura executării silite este finalizat, nefiind pronunțată o decizie prin care să se constate definitiv că cererea de încuviințare a executării silite a titlurilor executorii reprezentate de o serie de facturi fiscale, emise în baza Convenției de facturare individuală nr. xxxx din 11 martie 2013, anexă la Contractul de furnizare/prestare a serviciului de alimentare cu apă și canalizare nr. xxx din 10 februarie 2012, este neîntemeiată. ... 80. Prin urmare, raportul juridic în care s-a ridicat problema aplicării prevederilor art. 4 alin. (3) din Legea nr. 297/2018, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 196/2020, declarate neconstituționale, nu este definitiv consolidat. ... 81. În cazul analizat, fiind vorba de o situație juridică în curs de rezolvare (facta pendentia), iar nu de o cauză definitiv soluționată, trecută în puterea lucrului judecat, rezultă că litigiul se află sub incidența efectelor Deciziei Curții Constituționale nr. 748 din 4 noiembrie 2021, care este de imediată și generală aplicare. ... 82. Se reține, totodată, că aplicarea deciziilor Curții Constituționale, prin transpunerea efectelor care se degajă din decizia de constatare a neconstituționalității unor dispoziții legale în litigiile aflate în curs de soluționare, a făcut obiectul analizei Înaltei Curți de Casație și Justiție în cadrul celor două mecanisme de unificare a practicii judiciare. ... 83. În acest sens, referitor la obligativitatea efectelor deciziilor Curții Constituționale pentru instanțele de judecată, prin Decizia nr. 3 din 4 aprilie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 350 din 19 mai 2011, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii a statuat că „deciziile Curții Constituționale sunt obligatorii, ceea ce înseamnă că ele trebuie aplicate întocmai, nu numai în ceea ce privește dispozitivul deciziei, dar și considerentele care îl explicitează. (...) Dacă aplicarea unui act normativ în perioada dintre intrarea sa în vigoare și declararea neconstituționalității își găsește rațiunea în prezumția de constituționalitate, această rațiune nu mai există după ce actul normativ a fost declarat neconstituțional, iar prezumția de constituționalitate a fost răsturnată“ și, prin urmare, „instanțele (...) erau obligate să se conformeze deciziilor Curții Constituționale și să nu dea eficiență actelor normative declarate neconstituționale“. În același sens, Decizia nr. 12 din 19 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 789 din 7 noiembrie 2011, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii (Decizia nr. 12 din 19 septembrie 2011), și Decizia nr. 46 din 7 iunie 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 752 din 2 august 2021. ... 84. În această situație, nu este întrunită condiția gradului de dificultate care trebuie să existe pentru a atrage activarea acestui mecanism de unificare a practicii judiciare întrucât, în considerentele acestor decizii, instanța de trimitere poate găsi reperele necesare pentru dezlegarea problemei de drept vizând efectele pe care le produce admiterea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 alin. (3) din Legea nr. 297/2018 prin Decizia Curții Constituționale nr. 748 din 4 noiembrie 2021. ... 85. Raportat la considerentele de mai sus, se constată că, drept urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 748 din 4 noiembrie 2021, dispozițiile art. 4 alin. (3) din Legea nr. 297/2018, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 196/2020, și-au încetat efectele și nu mai pot constitui un eventual temei juridic pentru cauzele aflate pe rolul instanțelor judecătorești având ca obiect cereri de încuviințare a executării silite a facturilor emise de operatorii serviciilor de apă și canalizare, care sunt titluri executorii, conform dispozițiilor art. 31 alin. (17) din Legea nr. 241/2006, republicată, nesoluționate definitiv la data publicării deciziei instanței de contencios constituțional în Monitorul Oficial al României, Partea I. ... 86. În considerarea jurisprudenței constante a Înaltei Curți de Casație și Justiție, se apreciază că mecanismul de unificare a practicii judiciare reglementat de dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă nu poate fi uzitat atât timp cât legiuitorul a limitat, prin condițiile restrictive de admisibilitate, rolul unificator al instituției juridice a hotărârii prealabile numai în scopul preîntâmpinării apariției unei practici neunitare, printr-o rezolvare de principiu și numai în privința unor chestiuni de drept dificile de a căror lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei. ... ...