Decizia ÎCCJ nr. 7/2021 (HP)Punctul X

X. Înalta Curte de Casație și Justiție 97. Examinând sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, raportul întocmit de judecătorii-raportori și chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată, constată următoarele: ... X.I. Asupra admisibilității sesizării 98. Potrivit dispozițiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, „Dacă, în cursul judecății, un complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, este nouă și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“. ... 99. Conform art. 520 alin. (1) și (2) din același normativ, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție se face de către completul de judecată după dezbateri contradictorii, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 519, prin încheiere care nu este supusă niciunei căi de atac. Dacă prin încheiere se dispune sesizarea, aceasta va cuprinde motivele care susțin admisibilitatea sesizării potrivit dispozițiilor art. 519, punctul de vedere al completului de judecată și al părților, iar cauza va fi suspendată până la pronunțarea hotărârii prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept. ... 100. Din cuprinsul prevederilor legale enunțate anterior se desprind condițiile de admisibilitate pentru declanșarea procedurii de sesizare în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, condiții care trebuie să fie întrunite în mod cumulativ, după cum urmează: existența unei cauze aflate în curs de judecată; instanța care sesizează Înalta Curte de Casație și Justiție să judece cauza în ultimă instanță; cauza care face obiectul judecății să se afle în competența legală a unui complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului învestit să soluționeze cauza în ultimă instanță; soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată să depindă de chestiunea de drept a cărei lămurire se cere; chestiunea de drept a cărei lămurire se cere să fie nouă; chestiunea să fie o veritabilă problemă de drept și să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... 101. Aceste condiții sunt îndeplinite. ... 102. Astfel, litigiul în legătură cu care s-a formulat sesizarea este în curs de judecată, iar cauza care face obiectul judecății se află în competența Curții de Apel Iași - Secția litigii de muncă și asigurări sociale, învestită în ultimă instanță cu judecata apelului, conform dispozițiilor art. 96 pct. 2 și art. 634 alin. (1) pct. 4 din Codul de procedură civilă, precum și ale art. 214 din Legea nr. 62/2011. ... 103. Este întrunită și cerința care impune o legătură de dependență dintre chestiunea de drept a cărei se dezlegare se solicită și soluționarea pe fond a cauzei. ... 104. Față de argumentele reținute de instanța de fond prin hotărârea pronunțată, precum și de criticile invocate în apel de pârâtă, este evident că soluția ce va fi pronunțată de instanța de sesizare depinde de modalitatea de interpretare a dispozițiilor art. 34 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 și a dispozițiilor art. 38 alin. (4^1) din Legea-cadru nr. 153/2017, respectiv de calificarea dată drepturilor salariale reprezentate de gradația de merit, prevăzută de dispozițiile art. 5, respectiv majorarea de 10% a salariului de bază de care beneficiază personalul didactic care îndeplinește funcția de diriginte, învățătorii, educatoarele, institutorii, profesorii pentru învățământul primar, profesorii pentru învățământul preșcolar, prevăzută de dispozițiile art. 8 din anexa nr. I - Familia ocupațională de funcții bugetare „Învățământ“ capitolul I lit. B din Legea-cadru nr. 153/2017. ... 105. Referitor la cerința noutății chestiunii de drept ce formează obiectul sesizării, în lipsa unei definiții legale a acestei noțiuni și a unor criterii de determinare a acesteia în cuprinsul art. 519 din Codul de procedură civilă, revine Înaltei Curți de Casație și Justiție, sesizate cu pronunțarea unei hotărâri prealabile, sarcina să stabilească dacă problema de drept a cărei dezlegare se solicită este nouă. ... 106. În acest sens, în jurisprudența sa constantă (Decizia nr. 1 din 17 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 9 aprilie 2014; Decizia nr. 3 din 14 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 437 din 16 iunie 2014; Decizia nr. 6 din 23 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 691 din 22 septembrie 2014; Decizia nr. 13 din 8 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 518 din 13 iulie 2015; Decizia nr. 14 din 8 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 736 din 1 octombrie 2015; Decizia nr. 41 din 21 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 115 din 10 februarie 2017), Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a statuat că este îndeplinită cerința noutății atunci când chestiunea de drept își are izvorul în reglementările recent intrate în vigoare, cărora instanțele nu leau dat încă o anume interpretare și aplicare la nivel jurisprudențial, ori dacă se impun anumite clarificări într-un context legislativ nou sau modificat față de unul anterior, de natură să impună reinterpretarea textului de lege analizat. ... 107. Caracterul de noutate se pierde pe măsură ce chestiunea de drept a primit o dezlegare din partea instanțelor, în urma unor interpretări concretizate într-o practică judiciară neuniformă, aspect care estompează noutatea, ca și condiție a sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție în procedura pronunțării unei hotărâri prealabile, dar, în egală măsură, creează premisele unui alt mecanism de unificare. ... 108. Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept observă că problema de drept ce face obiectul sesizării își are izvorul într-o reglementare de dată relativ recentă, Legea-cadru nr. 153/2017, căreia instanțele nu i-au dat încă, în mod definitiv și uniform, o anumită interpretare. Din considerentele hotărârilor judecătorești comunicate de instanțele naționale, dar și din argumentele teoretice exprimate de judecători se conturează existența riscului unei jurisprudențe neunitare, ce justifică recursul la mecanismul de unificare a practicii reprezentat de hotărârea prealabilă. ... 109. De asemenea este îndeplinită și cerința caracterului real, veritabil, al problemei de drept deduse dezlegării. ... 110. Referitor la acest aspect s-a statuat în mod constant că în sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție cu procedura pronunțării unei hotărâri prealabile trebuie să fie identificată o problemă de drept care necesită cu pregnanță a fi lămurită, care să prezinte o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenția instanței supreme în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept și a înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor juridice deduse judecății. În acest sens sunt deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 24 din 29 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 820 din 4 noiembrie 2015, nr. 6 din 30 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 144 din 24 februarie 2017, nr. 10 din 4 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 23 mai 2016 etc. ... 111. Or, din analiza dispozițiilor legale a căror lămurire se solicită se poate observa că există posibilitatea unor interpretări diferite ale acestora, generată de modificările succesive intervenite, precum și de intrarea în vigoare a unei noi legi-cadru de salarizare. ... 112. Evidențele consultate relevă lipsa unei statuări anterioare a Înaltei Curți de Casație și Justiție asupra chestiunii de drept, precum și faptul că aceasta nu formează obiect al unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... 113. Ca atare, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept constată îndeplinite condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă, întrucât Curtea de Apel Iași - Secția litigii de muncă și asigurări sociale este legal învestită cu soluționarea unei cereri de apel, în ultimă instanță, problema de drept este una nouă, dificilă, iar soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată depinde de chestiunea de drept a cărei lămurire se cere. ... ... X.2. Asupra fondului sesizării 114. Potrivit dispozițiilor art. 1 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017), acest act normativ are ca obiect de reglementare stabilirea unui sistem de salarizare pentru personalul din sectorul bugetar plătit din bugetul general consolidat al statului. În armonie cu această regulă de principiu, alineatul (3) al art. 1 afirmă că „începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, drepturile salariale ale personalului prevăzut la alin. (1) sunt și rămân, în mod exclusiv, cele prevăzute în prezenta lege“. ... 115. În ce privește domeniul de aplicare a legii, acesta este determinat prin art. 2, în vreme ce în anexa nr. I din Legea-cadru nr. 153/2017 este menționată Familia ocupațională de funcții bugetare „Învățământ“, fiind evidențiate grilele de salarizare și coeficientul de ierarhizare a salariilor de bază corespunzătoare diferitelor categorii de funcții specifice acestei familii ocupaționale. ... 116. Rezultă, așadar, că membrii de sindicat reprezentați în proces de către reclamant, în calitatea lor de personal didactic, aparțin personalului bugetar a cărui salarizare este stabilită prin Legea-cadru nr. 153/2017. ... 117. Astfel cum Înalta Curte de Casație și Justiție a arătat și prin alte decizii pronunțate în mecanismul de unificare a practicii reprezentat de hotărârea prealabilă (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 82 din 26 noiembrie 2018 - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 130 din 19 februarie 2019), determinarea în mod specific a condițiilor de aplicare a legii este stabilită prin art. 38, în alineatul (1) al acestui articol fiind afirmat principiul aplicării etapizate a legii („Prevederile prezentei legi se aplică etapizat, începând cu data de 1 iulie 2017“), pentru ca prin alineatele (2) , (3) și (4) să fie stabilite nivelurile de salarizare aferente anilor 2017 și 2018, respectiv perioadei 2019-2022. ... 118. Potrivit dispozițiilor art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017, „În perioada 2019-2022 se va acorda anual o creștere a salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare, fiecare creștere reprezentând 1/4 din diferența dintre salariul de bază, solda de funcție/salariul de funcție, indemnizația de încadrare prevăzute de lege pentru anul 2022 și cel/cea din luna decembrie 2018. Creșterea respectivă și data de aplicare se stabilesc prin legea anuală a bugetului de stat cu respectarea prevederilor art. 6 lit. h) “. ... 119. Corelativ, prin alin. (4^1) al art. 38 se stabilește că „Prin excepție de la prevederile alin. (4) personalul didactic de predare, personalul didactic auxiliar, personalul didactic de conducere și personalul de îndrumare și control din învățământ beneficiază: a) începând cu 1 ianuarie 2019 de prima tranșă de ¼ din diferența dintre salariul de bază prevăzut de lege pentru anul 2022 și cel din luna decembrie 2018; ... b) începând cu 1 ianuarie 2020 de o a doua tranșă de ¼ din diferența dintre salariul de bază prevăzut de lege pentru anul 2022 și cel din luna decembrie 2018; ... c) începând cu 1 septembrie 2021 de salariile de bază prevăzute de lege pentru anul 2022“. ... ... 120. Este util a avea în vedere, sub acest aspect, că prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.116 din 29 decembrie 2018), în forma ei anterioară modificărilor aduse prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare, s-a prevăzut la art. 34 alin. (1) că „Prin derogare de la prevederile art. 38 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, începând cu 1 ianuarie 2019, salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție, indemnizațiile de încadrare se majorează cu 1/4 din diferența dintre salariul de bază, solda de funcție/salariul de funcție, indemnizația de încadrare prevăzută de lege pentru anul 2022 și cel/cea din luna decembrie 2018“. ... 121. Totodată, prin alineatul (2) al art. 34 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 se prevedea că „Începând cu 1 ianuarie 2019, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, se menține cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2018, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și desfășoară activitatea în aceleași condiții“. ... 122. Rezultă din cele de mai sus că, prin dispozițiile alineatului (4^1) al art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017, legiuitorul a înțeles să instituie o reglementare de excepție cu privire la personalul didactic de predare, personalul didactic auxiliar, personalul didactic de conducere și personalul de îndrumare și control din învățământ, derogând de la dispozițiile cu caracter general cuprinse în alin. (4) . ... 123. Dispozițiile alineatului (4^1), ca de altfel și cele ale alineatului (4) fac referire la salariul de bază, acesta fiind o noțiune juridică de sine stătătoare. ... 124. Pe de altă parte, prin prevederile sus-evocate ale art. 34 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, se face vorbire despre salariul brut lunar înțeles, la rândul lui, ca noțiune juridică autonomă, distinctă de salariul de bază. ... 125. Cu privire la înțelesul acestor două noțiuni, art. 7 lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 stabilește că, în sensul acestei legi, salariul de bază „reprezintă suma de bani la care are dreptul lunar personalul plătit din fonduri publice, corespunzător funcției, gradului/treptei profesionale, gradației, vechimii în specialitate, astfel cum este stabilită în anexele nr. I-IX“. Or, așa cum s-a arătat mai sus, anexa nr. I vizează familia ocupațională de funcții bugetare „Învățământ“. ... 126. Totodată, art. 7 lit. e) a din Legea-cadru nr. 153/2017 menționează, în scop explicativ, că „salariul lunar cuprinde salariul de bază ori, după caz, indemnizația lunară sau indemnizația de încadrare, compensațiile, indemnizațiile, sporurile, adaosurile, primele, premiile, precum și celelalte elemente ale sistemului de salarizare corespunzătoare fiecărei categorii de personal din sectorul bugetar“. ... 127. Examinarea comparativă a celor două noțiuni legale trimite la concluzia că salariul de bază, respectiv salariul lunar sunt categorii juridice distincte, ele neputând fi confundate și nefiind nici interșanjabile, conținutul lor juridic fiind diferit. Salariul lunar are un conținut mai cuprinzător, acesta încorporând atât salariul de bază, cât și alte categorii de venituri (de asemenea distincte juridic), precum compensațiile, indemnizațiile, sporurile, adaosurile, primele, premiile și, după caz, alte elemente specifice sistemului de salarizare. ... 128. Mai trebuie precizat, cu privire la caracterul drepturilor salariale, că potrivit prevederilor art. 35 din Legea-cadru nr. 153/2017, sumele reprezentând drepturile salariale prevăzute în această lege sunt lunare, în formă brută și supuse impozitării, potrivit legii. Astfel fiind, trebuie înțeles că atunci când legea se referă la salariul lunar, are în vedere salariul brut lunar, înțeles ca un cumul de drepturi salariale exprimate în formă brută și supuse impozitării în condițiile stabilite de lege. ... 129. În aceste circumstanțe legale, faptul că la art. 38 alin. (4^1) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 se evocă „salariul de bază prevăzut de lege pentru anul 2022 și cel din luna decembrie 2018“, iar în cuprinsul alineatului (2) al art. 34 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 se face referire la „salariul brut lunar“, impune constatarea că legiuitorul a înțeles să aibă în vedere situații juridice diferite, în condițiile în care reperul fundamental instituit prin cele două texte legale este el însuși diferit: salariul de bază, pe de o parte, respectiv salariul brut lunar, pe de altă parte. ... 130. În procesul civil în care s-a formulat prezenta cerere de sesizare pentru dezlegarea unei chestiuni de drept prezintă importanță a se stabili dacă gradația de merit la care se referă art. 5 din anexa nr. Icapitolul I lit. B din Legea-cadru nr. 153/2017, respectiv majorarea cu 10% a salariului de bază la care se referă art. 8 din aceeași anexă, capitol și literă reprezintă elemente salariale care fac parte din salariul de bază sau, dimpotrivă, care nu se integrează acestuia, dar se cuprind în salariul brut lunar al personalului didactic. ... 131. Potrivit prevederilor art. 5 alin. (1) din anexa nr. Icapitolul I lit. B, sus-evocată, „Personalul didactic din învățământ, inclusiv personalul didactic din bibliotecile centrale universitare, beneficiază de gradație de merit, acordată prin concurs. Această gradație se acordă pentru 16% din posturile didactice existente la nivelul inspectoratului școlar, bibliotecilor centrale universitare, respectiv al instituției de nivel superior și reprezintă o creștere cu 25% a salariului de bază deținut. Gradația de merit se atribuie pe o perioadă de 5 ani“. ... 132. Interpretarea logică și gramaticală a acestor prevederi legale conduce la concluzia că acordarea gradației de merit are ca efect majorarea cu 25% a salariului de bază, ea nereprezentând un element salarial distinct de salariul de bază, ci un drept ce are ca efect direct majorarea acestui salariu. Prin urmare, în armonie cu înțelesul noțiunii de „salariu lunar“ oferit de art. 7 lit. e) din Legea-cadru nr. 153/2017, gradația de merit nu aparține categoriei compensațiilor, indemnizațiilor, sporurilor, adaosurilor, primelor, premiilor ori altor elemente ale sistemului de salarizare care, deși integrate salariului (brut) lunar, sunt privite de legiuitor ca distincte de salariul de bază. ... 133. În ceea ce privește majorarea de 10%, art. 8 din anexa nr. Icapitolul I lit. B din Legea-cadru nr. 153/2017 prevede că „Personalul didactic care îndeplinește funcția de diriginte, învățătorii, educatoarele, institutorii, profesorii pentru învățământul primar, profesorii pentru învățământul preșcolar beneficiază de o majorare de 10% a salariului de bază“. ... 134. Și de această dată, la fel ca în cazul gradației de merit, majorarea evocată de lege vizează în mod direct salariul de bază, atrăgând creșterea acestuia, astfel că ea nu reprezintă un element salarial distinct de salariul de bază, asimilabil sporurilor, indemnizațiilor, primelor ș.a. la care se referă, diferențiindu-le de salariul de bază, art. 7 lit. e) din Legea-cadru nr. 153/2017. ... ... ...