Decizia ÎCCJ nr. 3/2022 (RIL)Punctul IV

IV. Orientările divergente în practica judiciară 22. Într-o opinie, s-a considerat că diurna prevăzută de art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 se acordă pe toată perioada delegării, adică pe zile calendaristice, întrucât drepturile prevăzute de art. 13 alin. (1) sunt cumulative. ... 23. În argumentarea acestei soluții s-a arătat că acest text nu face distincția ce se regăsește în Hotărârea Guvernului nr. 1.860/2006, anume prin care se stabilește pentru această categorie de personal că „delegarea cu o durată de o singură zi, precum și pentru ultima zi, în cazul delegării de mai multe zile, indemnizația se acordă numai dacă durata delegării este de cel puțin 12 ore.“ ... 24. Sintagma „după caz“ din cuprinsul art. 13 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006, potrivit căruia prevederile alin. (1) se completează, după caz, cu reglementările aplicabile personalului din instituțiile publice, înseamnă că, în aplicarea acestui alineat, trebuie evitate situațiile de diminuare a drepturilor de delegare ori detașare recunoscute magistraților prin legea specială, deoarece Hotărârea Guvernului nr. 1.860/2006 privește exclusiv procedurile contabile și condițiile de admisibilitate ale acordării diurnei pe perioada delegării și detașării. ... 25. S-a apreciat, totodată, că nu este posibil ca ordonanța de urgență a Guvernului să fie înfrântă de un act administrativ, anume Hotărârea Guvernului nr. 1.860/2006. ... 26. Din analiza dispozițiilor art. 13 alin. (1) se desprind două condiții ce trebuie a fi îndeplinite pentru ca o persoană prevăzută de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 să poată beneficia de dreptul la diurna în cuantum de 2% din indemnizația de încadrare brută lunară, și anume: să fie detașată sau delegată și să își desfășoare activitatea într-o altă localitate decât cea de domiciliu. ... 27. Din textul legal rezultă neechivoc că dreptul la plata diurnei pentru delegarea într-o altă localitate decât cea de domiciliu este un drept pur și simplu, neafectat de alte condiții, care ia naștere în momentul în care acesta își desfășoară activitatea ca urmare a delegării într-o altă localitate decât cea de domiciliu. ... 28. Dispozițiile art. 13 alin. (1) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 au caracter de norme speciale față de art. 10 din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 1.860/2006, care reprezintă noma generală și care se aplică numai în privința aspectelor pe care norma specială nu le prevede, astfel că norma generală nu poate produce efecte în sensul limitării sau diminuării drepturilor prevăzute de legea specială. ... 29. Or, norma specială precizează expres că diurna se acordă pe toată durata delegării, adică pe zile calendaristice, fără a fi relevante zilele de repaus săptămânal, zilele de sărbători legale și alte perioade în care magistratul nu își desfășoară activitatea, în condițiile în care drepturile prevăzute de art. 13 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 sunt cumulative, astfel cum rezultă fără echivoc din textul legal. ... 30. Aceeași concluzie rezultă și din prevederile art. 57 alin. (9) din Legea nr. 303/2004 privind Statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, acordarea diurnei nefiind strict legată de prezența efectivă a magistratului în localitatea în care se află sediul instituției, instanței sau parchetului la care a fost delegat sau detașat. ... 31. Într-o altă opinie, s-a apreciat că diurna prevăzută de art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 se acordă doar pentru zilele efectiv lucrate, fiind excluse zilele libere, sărbătorile legale, perioadele în care magistratul s-a aflat în concediu de odihnă, concediu medical, concediu de studii etc., întrucât delegarea și detașarea vizează exercitarea atribuțiilor specifice funcției, în intervalul programului de lucru. ... 32. Diurna reprezintă un drept al magistratului care este delegat sau detașat și se raportează la perioada delegării, respectiv a detașării, în sensul de perioadă în care își desfășoară activitatea, fiind cuvenită pentru efortul suplimentar depus, însă în cadrul programului de lucru la instanța sau parchetul la care a fost delegat sau detașat, ceea ce înseamnă că nu se poate acorda decât pentru perioada efectiv lucrată, nu pentru zilele nelucrătoare, în condițiile în care și indemnizația lunară se calculează tot în funcție de numărul zilelor lucrate întro lună. ... 33. Astfel, dispozițiile art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 trebuie coroborate, în virtutea alin. (3) al aceluiași articol, cu prevederile din Codul muncii care prevăd delegarea și detașarea salariaților, având în vedere că magistrații constituie o categorie specială de personal care își desfășoară activitatea în temeiul unui raport de muncă sui generis, astfel încât acestora li se aplică Codul muncii, în temeiul art. 1 alin. (2) din acest act normativ. ... 34. Potrivit art. 44 alin. (2) și art. 46 alin. (4) din Codul muncii, salariatul delegat sau detașat are dreptul la plata cheltuielilor de transport și cazare, precum și la o indemnizație de delegare/detașare, în condițiile prevăzute de lege sau de contractul colectiv de muncă. ... 35. Așadar, indemnizația de detașare (sau diurna) reprezintă un drept material în legătură cu munca, stabilit în procente din indemnizația de încadrare brută lunară cuvenită magistratului, și are rolul de indemnizație suplimentară cuvenită acestuia, ca urmare a faptului că își desfășoară activitatea profesională întro altă localitate decât cea de domiciliu, ceea ce implică din partea acestuia, în mod evident, un efort suplimentar, sub toate aspectele, fiind destinată să acopere cheltuielile de hrană, cheltuielile mărunte, uzuale, precum și costul transportului în interiorul localității unde magistratul își desfășoară activitatea. ... 36. În același sens, în jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene s-a reținut că indemnizația de detașare reprezintă un drept în legătură cu munca, fiind concepută pentru a compensa cheltuielile suplimentare ce pot fi suportate de un angajat pentru perioada în care se află temporar plecat de la locul său de reședință și nu este plătită cu titlu de rambursare a cheltuielilor suportate efectiv pentru detașare. ... 37. În plus, potrivit art. 106 alin. (2) din Codul muncii, drepturile salariale se acordă proporțional cu timpul efectiv lucrat, raportat la drepturile stabilite pentru programul normal de lucru, astfel încât calculul diurnei trebuie să respecte aceste prevederi legale privind proporționalitatea, ce se raportează la timpul efectiv lucrat, iar nu la zilele calendaristice. ... 38. De altfel, în perioada în care magistrații se află în concediu de odihnă sau în concediu medical, aceștia nu primesc indemnizația de încadrare brută lunară, în raport cu care se calculează diurna de 2%, ci o indemnizație de concediu, respectiv indemnizație de concediu medical, indemnizația de încadrare brută lunară calculându-se tot în funcție de numărul zilelor efectiv lucrate într-o lună. ... 39. Așadar, diurna se raportează la perioada în care judecătorul/procurorul își desfășoară activitatea, nu la perioadele de concediu de odihnă, concediu medical, concediu de studii, zile libere sau alte concedii prevăzute de lege ori la zilele necesare deplasărilor interne sau externe (când, de altfel, se acordă distinct diurnă de deplasare), o astfel de abordare fiind în acord cu rațiunea acordării indemnizației de detașare, respectiv compensarea cheltuielilor suplimentare de întreținere pe care persoana în cauză este nevoită să le efectueze în vederea îndeplinirii atribuțiilor de serviciu. ... ...