Decizia ÎCCJ nr. 80/2021 (HP)Punctul IX

IX. Înalta Curte de Casație și Justiție A. Cu privire la admisibilitatea sesizării 33. Din cuprinsul prevederilor art. 519 din Codul de procedură civilă, care reglementează procedura de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, rezultă următoarele condiții de admisibilitate a sesizării, necesar a fi îndeplinite cumulativ: (i) existența unei cauze aflate în curs de judecată; (ii) cauza care face obiectul judecății să se afle în competența legală a unui complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit să soluționeze cauza; (iii) instanța care sesizează Înalta Curte de Casație și Justiție să judece cauza în ultimă instanță; (iv) ivirea unei chestiuni de drept veritabile, susceptibile să dea naștere unor interpretări diferite, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată; (v) chestiunea de drept a cărei lămurire se solicită să fie nouă; (vi) asupra chestiunii de drept Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... 34. Sunt îndeplinite primele trei și a șasea dintre condițiile de admisibilitate, întrucât sesizarea a fost formulată în cadrul unui litigiu în materia contenciosului administrativ și fiscal aflat în stadiul de recurs pe rolul Curții de Apel Craiova, instanță care a formulat sesizarea și care judecă litigiul în ultimă instanță, iar Înalta Curte nu a statuat asupra problemei de drept supuse dezlegării, care nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... 35. În ceea ce privește a patra condiție de admisibilitate, vizând existența unei „chestiuni de drept veritabile“, în jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept s-a reținut că scopul mecanismului procedural reglementat de art. 519-521 din Codul de procedură civilă este de a contribui la transformarea practicii judiciare într-una predictibilă (Decizia nr. 10 din 4 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 23 mai 2016, paragrafele 34 și 36), iar premisele declanșării acestei proceduri constau în iminenta apariție a unei practici judiciare neunitare (Decizia nr. 79 din 12 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 117 din 14 februarie 2019, paragrafele 90-91) și în potențialul chestiunii de drept de a suscita interpretări diferite, fie ele doar prefigurate sau deja afirmate (Decizia nr. 32 din 30 martie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 553 din 26 iunie 2020, paragraful 47). ... 36. Cel puțin aparent, la nivelul instanței de trimitere - Curtea de Apel Craiova - este iminentă apariția unei practici judiciare neunitare, întrucât există deja o jurisprudență singulară, reprezentată de Decizia nr. 627 din 2 martie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 642/104/2020 (prezentată la paragraful 28 din prezenta decizie), prin care dispozițiile art. 96 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 1/2011 au fost interpretate în sensul că reprezentarea consiliului local în consiliul de administrație al unităților de învățământ preuniversitar cu personalitate juridică se asigură exclusiv printr-un consilier local, în timp ce punctul de vedere al instanței de trimitere (expus la paragrafele 22-25 din prezenta decizie) tinde spre interpretarea contrară, în sensul că dispozițiile respective permit reprezentarea și prin persoane care nu au calitatea de consilier local. ... 37. Totodată, existența unei interpretări divergente a dispozițiilor în discuție este prefigurată de opiniile teoretice contradictorii exprimate de alte instanțe, așa cum rezultă din expunerea de la paragrafele 30-31 din prezentul raport, ceea ce conferă consistență concluziei că problema de drept supusă dezlegării are aptitudinea de a suscita interpretări diferite prefigurate de punctele de vedere afirmate de instanțe. ... 38. Dificultatea și incertitudinea în interpretarea dispozițiilor în discuție sunt date de analogia dintre reprezentarea primarului, respectiv a consiliului local în consiliul de administrație al unității de învățământ de stat, reglementată de art. 96 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 1/2011, și situația de incompatibilitate prevăzută de art. 87 lit. d) din Legea nr. 161/2003, dintre funcția de primar și membru al consiliului de administrație sau orice funcție de conducere ori de execuție la instituțiile publice. ... 39. În consecință, se apreciază că suntem în prezența unei reale și veritabile chestiuni de drept, aptă să genereze divergențe de jurisprudență, fiind îndeplinită și a patra condiție de admisibilitate a sesizării. ... 40. În ceea ce privește a cincea condiție de admisibilitate, referitoare la caracterul de noutate, se consideră că, în pofida faptului că dispozițiile supuse interpretării se regăsesc în fondul legislativ încă din anul 2011, noutatea problemei de drept este dată de faptul că 14 dintre cele 15 curți de apel au comunicat faptul că, în raza lor de competență, nu a fost identificată jurisprudență cu privire la chestiunea de drept în discuție, iar Curtea de Apel Craiova a comunicat o singură hotărâre judecătorească. ... 41. Funcția mecanismului hotărârii prealabile de a preîntâmpina apariția unei practici neunitare (control a priori) se poate realiza în acest stadiu, dat fiind faptul că nu există jurisprudență neunitară profundă și persistentă, care să fi statuat cu privire la problema de drept în discuție și care să permită, deci, conturarea unei practici stabile a instanțelor de judecată, astfel că problema de drept prezintă caracterul de noutate. ... 42. Pentru toate argumentele expuse, se apreciază că sunt îndeplinite cumulativ condițiile de admisibilitate a sesizării, prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă, astfel încât se impune a se da eficiență mecanismului de asigurare a unei practici judiciare unitare reprezentat de pronunțarea unei hotărâri prealabile. ... ... ...