Decizia ÎCCJ nr. 77/2021 (HP)Punctul V

V. Punctul de vedere al completului de judecată 30. Instanța de sesizare a arătat că dispozițiile art. 119 din Legea nr. 76/2002 raportate la art. XI și XII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2020 ar trebui interpretate în sensul că raportul juridic dedus judecății este un raport juridic de drept administrativ, reprezentând un act administrativ asimilat, potrivit art. 2 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, astfel că, în raport cu criteriul rangului autorității publice pârâte implicate în raportul juridic administrativ (respectiv B), competența materială procesuală de soluționare a cauzei, potrivit dispozițiilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, ar reveni tribunalului competent, secția de contencios administrativ și fiscal. ... 31. În considerarea acestei interpretări se are în vedere că raportul juridic litigios are ca părți un angajator, solicitant al indemnizației prevăzute de art. XI alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2020, și B (agenția județeană pentru ocuparea forței de muncă). ... 32. Or, în raport cu dispozițiile art. 16 din Legea 76/2002 coroborate și cu prevederile art. 48 din același act normativ, numai litigiile care privesc raporturile dintre beneficiarii indemnizației de șomaj și agențiile pentru ocuparea forței de muncă reprezintă litigii care vizează stabilirea și plata indemnizației de șomaj, astfel că, numai în cazul lor, este incident art. 119 din același act normativ prin raportare la art. 269 din Codul muncii. ... 33. Cu privire la cea de-a doua chestiune s-a considerat, în esență, că scopul urmărit de legiuitor prin edictarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 30/2020 a fost acela de a înlătura prejudicii cu efecte pe termen lung asupra beneficiarilor legii și pentru a asigura siguranța economică și socială a populației, cu protejarea implicită și a angajatorilor de drept privat a căror activitate a fost suspendată și care au fost puși în situația de a nu putea susține cheltuielile de personal, din cauza contextului excepțional generat pe fondul pandemiei de COVID-19, urmând astfel ca plata indemnizațiilor de șomaj prin voința legiuitorului să fie susținută din bugetul asigurărilor pentru șomaj. ... 34. În susținerea acestui considerent s-a apreciat că trebuie ca interpretarea actului normativ în discuție să se realizeze conform regulii restrictive, potrivit căreia, deși formularea normelor legale este prea largă, totuși ipotezele concrete care se pot încadra în text sunt mult mai limitate. ... 35. Totodată, se are în vedere că instituțiile/serviciile publice, indiferent de sursa de finanțare, au prevăzute în buget sumele necesare funcționării și plății cheltuielilor salariale, încă de la data întocmirii bugetelor anuale, astfel că, față de acest aspect, nu se poate considera că edictarea legii menționate s-a făcut în vederea preîntâmpinării ipotezei implicite privind intrarea lor în incapacitate de plată, această incapacitate fiind specifică persoanelor juridice de drept privat. Astfel, deși normele ce se solicită a fi interpretate nu sunt clare, totuși scopul urmărit de legiuitor, prin raportare la contextul economico-social în care actul normativ a fost adoptat, a fost acela de protejare a salariaților și celorlalți beneficiari ai legii, precum și a angajatorilor din mediul privat, în cazul celor din domeniul public existând sume prevăzute anume în buget pentru plata drepturilor salariale. ... ...