Decizia ÎCCJ nr. 77/2021 (HP)Punctul VII

VII. Jurisprudența instanțelor naționale în materie 39. Curțile de apel Bacău, Brașov, București, Cluj, Iași, Oradea, Ploiești și Suceava au comunicat punctele de vedere ale judecătorilor, din care au rezultat două opinii cu privire la chestiunile de drept supuse dezlegării. ... 40. Cu privire la prima chestiune, într-o primă opinie s-a susținut că raportul juridic dedus judecății este un raport juridic de drept administrativ, astfel că, în raport cu criteriul rangului autorității publice pârâte implicate în raportul juridic administrativ, competența materială procesuală de soluționare a cauzei ar reveni tribunalului competent, secția de contencios administrativ și fiscal, în acest sens fiind jurisprudența Curții de Apel Brașov și a Tribunalului Iași - Secția a II-a de contencios administrativ și fiscal. În același sens sunt și opiniile teoretice ale judecătorilor din cadrul Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, Tribunalului Giurgiu - Secția civilă, Tribunalului Ialomița, Tribunalului Cluj (opinia majoritară), Tribunalului Bistrița-Năsăud - Secția I civilă și Tribunalului Vaslui. În argumentarea acestei opinii s-a reținut, în esență, că reclamantul solicită instanței de judecată să cenzureze refuzul nejustificat al autorităților publice pârâte de a rezolva o cerere referitoare la un drept pretins de reclamant, refuz exprimat printro adresă - act administrativ asimilat potrivit art. 2 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, astfel că s-a stabilit competența materială procesuală de soluționare a cauzei în raport cu criteriul rangului autorității publice pârâte implicate în raportul juridic administrativ potrivit dispozițiilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004. S-a mai apreciat și că litigiile privind stabilirea și plata indemnizației de șomaj, la care se referă art. 119 alin. (2) din Legea nr. 76/2002, sunt acele litigii ivite între beneficiarii unor astfel de indemnizații, așa cum sunt definiți la art. 16 din același act normativ, și plătitorii indemnizației de șomaj, respectiv agențiile de ocupare a forței de muncă. Într-o altă opinie s-a apreciat că raportul juridic dedus judecății intră în categoria unui conflict de drepturi privind stabilirea și plata indemnizațiilor de șomaj, astfel încât competența materială procesuală aparține completurilor specializate în materia drepturilor de asigurări sociale și litigiilor de muncă, potrivit dispozițiilor art. 153 lit. l) din Legea nr. 263/2010, respectiv art. 269 din Codul muncii. În acest sens s-au exprimat Curtea de Apel Suceava - Secția I civilă și opiniile teoretice ale judecătorilor din cadrul Tribunalului Neamț - Secția I civilă și de contencios administrativ, Tribunalului Ilfov, Curții de Apel Iași, Curții de Apel Oradea și Tribunalului Buzău. În argumentarea acestei soluții s-a arătat că acțiunea având ca obiect obținerea fondurilor necesare plății indemnizației prevăzute de art. XI din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2020 de către angajator intră în categoria unui conflict de drepturi privind stabilirea și plata indemnizațiilor de șomaj, astfel încât competența materială procesuală aparține completurilor specializate în materia drepturilor de asigurări sociale și litigiilor de muncă, potrivit dispozițiilor art. 153 lit. l) din Legea nr. 263/2010, respectiv art. 269 din Codul muncii. S-a mai apreciat și că în stabilirea instanței competente nu are relevanță calitatea părților, ci obiectul acțiunii, litigiul purtând asupra unor sume ce se achită din bugetul asigurărilor pentru șomaj. ... 41. Cu privire la a doua chestiune, într-o opinie se consideră că în noțiunea de „angajator“ pot fi incluse și instituțiile, după caz, serviciile publice finanțate parțial sau integral de la bugetul public sau local, deoarece din analiza celor două texte de lege, art. XI și XII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2020, conform regulilor de interpretare literală și gramaticală, în concordanță cu principiul ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus, rezultă faptul că de indemnizația prevăzută de art. XI beneficiază, cu condiția îndeplinirii condițiilor prevăzute de lege, toți salariații ale căror contracte individuale de muncă au fost suspendate temporar din inițiativa angajatorului, potrivit art. 52 alin. (1) lit. c) din Codul muncii, în timpul perioadei stării de urgență instituite prin Decretul nr. 195/2020, indiferent dacă angajatorii sunt persoane juridice, de drept privat sau de drept public, în cazul celor din urmă, independent de modalitatea de finanțare totală sau parțială de la bugetul public sau local. În acest sens sunt opiniile exprimate de judecătorii din cadrul Tribunalului Neamț, Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, Tribunalului Ialomița, Tribunalului Ilfov, Tribunalului Vaslui și Tribunalului Buzău. Opinia contrară, în sensul că instituțiile, după caz, serviciile publice finanțate parțial sau integral de la bugetul public sau local nu pot avea calitatea de „angajator“, a fost exprimată de judecătorii din cadrul Tribunalului Giurgiu și Curții de Apel Iași. În susținerea acestei opinii s-a avut în vedere faptul că, atât timp cât au prevăzute în buget sumele necesare cheltuielilor salariale de la data întocmirii bugetelor anuale, nu există o justificare rezonabilă pentru a se considera că instituțiile publice și serviciile publice, indiferent de sursa de finanțare, ar ajunge în incapacitate de plată. Prin urmare, în sfera de aplicare a prevederilor legale în discuție intră doar persoanele juridice de drept privat, riscul de intrare în incapacitate de plată existând doar în privința acestora. ... 42. Curtea de Apel Constanța a comunicat două hotărâri judecătorești nerelevante față de chestiunile indicate în sesizare și nici aceasta, nici Curtea de Apel Alba Iulia nu au exprimat opinii teoretice. ... 43. Curțile de apel Alba Iulia, Bacău, București, Cluj, Craiova, Galați, Iași, Oradea, Pitești, Ploiești, Târgu Mureș și Timișoara au comunicat că nu au identificat practică judiciară relevantă cu privire la chestiunile de drept supuse dezlegării. ... 44. Ministerul Public, prin Adresa nr. 1.584/C/4.067/III-5/2021 din 22 septembrie 2021, a arătat că, la nivelul Secției judiciare - Serviciul judiciar civil, nu se verifică, în prezent, practică judiciară, în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii în problema de drept ce formează obiectul prezentei sesizării. ... ...