Decizia CCR nr. 842/2012Paragraful 9

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine, în esenţă, că prevederile criticate contravin art. 16 alin. (1) şi art. 21 alin. (1) -(3) din Constituţie, deoarece modalitatea în care legiuitorul permite creditorului să îşi realizeze creanţele sale asupra debitorului reprezintă o constrângere, încălcându-se astfel liberul acces la justiţie al unui creditor ce a formulat deja o acţiune în pretenţii pe calea dreptului comun. Măsura suspendării de drept a acţiunii şi constrângerea creditorului să îşi înscrie creanţa la masa credală, sub iminenţa contestării ei de către debitor şi a soluţionării propriei contestaţii de către judecătorul-sindic în regim de urgenţă, fără administrarea de probe, printr-o singură hotărâre pentru toţi titularii de contestaţii, nu corespund cerinţelor unui proces echitabil desfăşurat după procedura de drept comun, caracterizat prin asigurarea tuturor garanţiilor procesuale.