Decizia ÎCCJ nr. 65/2021 (HP)Punctul III

III. Punctul de vedere al completului care a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție Rezumând problema de drept invocată, completul care a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție a reținut că instanța de control judiciar învestită cu soluționarea apelului a desființat o încheiere pronunțată în procedura de cameră preliminară, în condițiile în care, potrivit art. 341 alin. (10) din Codul de procedură penală, calea de atac împotriva acestei încheieri este contestația și se judecă de judecătorul de cameră preliminară de la instanța ierarhic superioară. Dispunând această soluție, a fost menținută soluția inițială de clasare adoptată de procuror și a fost lăsată nesoluționată acțiunea penală pentru care se dispusese, în mod definitiv, începerea judecății de judecătorul de cameră preliminară de la Judecătoria G., dar și acțiunile civile alăturate acesteia. În ceea ce privește noțiunea de compunere despre care se face vorbire la art. 426 lit. d) din Codul de procedură penală, Curtea a opinat că aceasta se referă nu numai la numărul de judecători, ci și la funcția judiciară. Or, potrivit art. 3 din Codul de procedură penală, unul dintre principiile ce guvernează procesul penal este separarea funcțiilor judiciare, printre care și cea de judecată, de cea de verificare a legalității trimiterii ori netrimiterii în judecată. Referitor la cea de-a doua funcție, aceasta a fost exercitată în mod definitiv de judecătorul de cameră preliminară de la Judecătoria G., printr-o încheiere ce nu a fost contestată. Curtea de apel a concluzionat în sensul că revine Înaltei Curți de Casație și Justiție să lămurească dacă, pe calea contestației în anulare, se poate analiza o eventuală greșită aplicare a legii de către completul de apel care, deși legal constituit raportat la calea de atac cu care era sesizat, nu a fost legal constituit din punctul de vedere al soluției pronunțate. În opinia completului de judecată, această situație nu ar trebui să poată fi analizată pe calea unei căi de atac de retractare, precum cea a contestației în anulare, ci pe calea unei căi de reformare, cu toate că nu există în procedura penală o cale de atac de reformare care să vizeze hotărârile definitive și să analizeze aplicarea greșită a legii. ...