Decizia ÎCCJ nr. 68/2021 (HP)Punctul VII

VII. Examenul jurisprudenței în materie VII.1. Jurisprudența relevantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție VII.1.1. Din perspectiva hotărârilor obligatorii, menite să asigure unificarea practicii judiciare și care prezintă semnificație sub aspectul chestiunii ce formează obiectul întrebării prealabile, a fost identificată Decizia nr. 4 din 25 ianuarie 2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 171 din 19 februarie 2021, prin care s-a statuat că „Fapta de a deschide și utiliza un cont pe o rețea de socializare deschisă publicului, folosind ca nume de utilizator numele unei alte persoane și introducând date personale reale care permit identificarea acesteia, întrunește două dintre cerințele esențiale ale infracțiunii de fals informatic prevăzute de art. 325 din Codul penal, respectiv cea ca acțiunea de introducere a datelor informatice să fie realizată fără drept și cea ca acțiunea de introducere a datelor informatice să aibă ca rezultat date necorespunzătoare adevărului“. În cuprinsul considerentelor acesteia (paragraful X.2.A) s-a stabilit că, „Spre deosebire de Legea nr. 161/2003, care, în art. 35 alin. (2) , reglementa înțelesul sintagmei «fără drept», Codul penal, deși a preluat toate infracțiunile din titlul III - Prevenirea și combaterea criminalității informatice al cărții I - Reglementări generale pentru prevenirea și combaterea corupției din Legea nr. 161/2003, precum și o parte din definițiile date unor noțiuni («sistem informatic», «date informatice»), nu cuprinde o dispoziție similară. Având însă în vedere împrejurarea că prevederile art. 35 alin. (2) din Legea nr. 161/2003 nu au fost abrogate, ele continuă să aibă relevanță juridică din perspectiva incriminărilor preluate în noul Cod penal. Aceasta este poziția unitară a doctrinei, precum și a practicii judiciare și aceeași interpretare o regăsim și în jurisprudența Curții Constituționale. Astfel, efectuând controlul de constituționalitate cu privire la dispozițiile art. 360 din Codul penal referitoare la infracțiunea de acces ilegal la un sistem informatic, Curtea Constituțională precizează că infracțiunea a fost preluată din Legea nr. 161/2003 și explică cerința ca făptuitorul să acționeze fără drept prin referire la art. 35 alin. (2) din același act normativ, reținând că «chiar dacă Codul penal nu a preluat toate definițiile din Legea nr. 161/2003, aceasta rămâne în continuare un reper pentru înțelegerea elementelor de conținut ale infracțiunii criticate» (Decizia nr. 183 din 29 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 486 din 13 iunie 2018). Rezultă, așadar, că cerința ca acțiunea de contrafacere sau alterare a datelor informatice să fie realizată fără drept are semnificația atribuită prin dispozițiile art. 35 alin. (2) din Legea nr. 161/2003, respectiv «(…) acționează fără drept persoana care se află în una din următoarele situații: a) Nu este autorizată, în temeiul legii sau al unui contract; ... b) Depășește limitele autorizării; ... c) Nu are permisiunea, din partea persoanei fizice sau juridice competente, potrivit legii, să o acorde, de a folosi, administra sau controla un sistem informatic ori de a desfășura cercetări științifice sau de a efectua orice altă operațiune într-un sistem informatic.» ... În mod evident, dispozițiile art. 35 alin. (2) din Legea nr. 161/2003, comune unor incriminări distincte, trebuie analizate prin prisma elementului material al laturii obiective a fiecărei infracțiuni care are atașată această cerință esențială și pentru care textul este aplicabil.“ ... VII.1.2. În ceea ce privește deciziile de speță, Direcția legislație, studii, documentare și informatică juridică din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție a comunicat, prin Adresa nr. 981 din 28 iunie 2021, că nu a identificat practică judiciară cu privire la problema de drept care formează obiectul sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, aceeași constatare rezultând și în urma documentării prealabile întocmirii prezentului raport, realizată la nivelul Secției penale a instanței supreme. ... ... VII.2. Jurisprudența națională relevantă în materie În materialul transmis de curțile de apel au fost identificate două hotărâri judecătorești relevante pentru problema de drept ridicată în speță, și anume: 2.1. Sentința penală nr. 2.519 din 8 decembrie 2017 a Tribunalului București, Secția I penală, definitivă prin Decizia penală nr. 685/A din 17 mai 2018, pronunțată de Curtea de Apel București, Secția a II-a penală, în Dosarul nr. 7.618/3/2017, prin care inculpatul M.A. a fost condamnat la pedeapsa închisorii pentru comiterea infracțiunilor de acces ilegal la un sistem informatic, prevăzută de art. 360 alin. (1) , (2) și (3) din Codul penal, și de divulgare a informațiilor secrete de serviciu sau nepublice, prevăzută de art. 304 alin. (1) din Codul penal, reținându-se, în esență, în fapt, că, la solicitarea telefonică a coinculpatului P.G., a accesat cu depășirea limitelor autorizării bazele de date pentru evidența persoanelor, evidența pașapoartelor și evidența auto, scopul nefiind unul în interes de serviciu, ci acela de a-i transmite solicitantului faptul că nu figurează urmărit național/internațional, în condițiile în care acesta din urmă fusese identificat de autoritățile franceze ca fiind autorul unei infracțiuni de furt pe raza orașului Paris. Ca atare, în urma accesării bazelor de date, inculpatul M.A. i-a comunicat celuilalt acuzat că nu figurează urmărit la nivel național, putând pătrunde pe teritoriul României. ... 2.2. Sentința penală nr. 192 din 15 iulie 2020 a Tribunalului Prahova, Secția penală, definitivă prin Decizia penală nr. 868 din 22 iulie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie în Dosarul nr. 2.207/105/2019, prin care inculpata T.A.I. a fost condamnată la pedeapsa închisorii pentru comiterea infracțiunilor de acces ilegal la un sistem informatic, prevăzută de art. 360 alin. (1) și (2) din Codul penal, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din Codul penal, de operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice, prevăzută de art. 365 alin. (2) din Codul penal, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din Codul penal, și de divulgare a informațiilor secrete de serviciu sau nepublice, prevăzută de art. 304 alin. (1) din Codul penal, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din Codul penal, reținându-se, în esență, în fapt, că, în calitate de agent de poliție în cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului Prahova, a utilizat fără drept, în modalitatea depășirii limitelor autorizării, conturile de acces și celelalte date de logare/parole de acces ale colegilor săi de serviciu și a accesat în mod repetat baza de date a Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date, pentru a consulta datele unor persoane în privința cărora nu exista o lucrare sau un dosar penal în curs, deși interogarea respectivei baze de date nu se putea realiza decât în anumite condiții și doar pentru îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, și nu în scopuri personale; ulterior, anumite informații astfel obținute au fost divulgate de inculpată fratelui său. ... ... VII.3. Jurisprudența relevantă a Curții Constituționale 3.1. Decizia nr. 183 din 29 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 486 din 13 iunie 2018, prin care s-a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 360 alin. (3) din Codul penal, reținându-se, în considerente, că, potrivit art. 35 alin. (2) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, „prin persoană care acționează fără drept se înțelege persoana care nu este autorizată, în temeiul legii sau al unui contract, persoana care depășește limitele autorizării sau persoana care nu are permisiunea, din partea persoanei fizice sau juridice competente, potrivit legii, să o acorde, de a folosi, administra sau controla un sistem informatic ori de a desfășura cercetări științifice sau de a efectua orice altă operațiune într-un sistem informatic. (…) Chiar dacă Codul penal nu a preluat toate definițiile din Legea nr. 161/2003, aceasta rămâne în continuare un reper pentru înțelegerea elementelor de conținut ale infracțiunii criticate, iar practica și jurisprudența anterioară își păstrează actualitatea, întrucât noua reglementare nu aduce modificări conținutului infracțiunii“ (paragrafele 27 și 28). ... 3.2. Decizia nr. 353 din 22 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 26 iulie 2018, prin care a fost respinsă, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 250 alin. (1) și art. 360 din Codul penal. În considerentele acesteia s-a menționat, cu referire la incriminarea reglementată de art. 360 din Codul penal, că „aceasta protejează relațiile sociale a căror bună desfășurare depinde de respectarea securității și integrității sistemelor informatice, precum și a securității, integrității și confidențialității datelor informatice; (…) Elementul material al acestei infracțiuni îl constituie, în principiu, acea operațiune de acces, fără drept, prin care se realizează o interacțiune funcțională cu sistemul informatic“ (paragraful 31). ... 3.3. Decizia nr. 27 din 19 ianuarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 325 din 31 martie 2021, prin care, verificând din nou constituționalitatea dispozițiilor art. 360 alin. (1) din Codul penal, instanța de contencios constituțional a reluat argumentele inserate în considerentele deciziei sale anterioare, nr. 183 din 29 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 486 din 13 iunie 2018. ... ... ...