Decizia ÎCCJ nr. 4/2021 (HP)Punctul V

V. Punctul de vedere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție Cu Adresa nr. 1.747/C/2390/III-5/2020 din data de 14 octombrie 2020, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția judiciară - Serviciul judiciar penal a înaintat concluziile formulate asupra chestiunii de drept a cărei dezlegare s-a solicitat, comunicând, totodată, că nu există în lucru nicio sesizare având ca obiect promovarea unui recurs în interesul legii privind această chestiune de drept. În esență, s-a susținut că problema de drept care se cere dezlegată urmărește a clarifica noțiunile „fără drept“ și „date necorespunzătoare adevărului“, ca elemente de tipicitate ale infracțiunii de fals informatic, prevăzută de art. 325 din Codul penal. În ceea ce privește noțiunea „fără drept“, așa cum însăși instanța de sesizare a reținut, în absența unei explicații asupra a ceea ce legiuitorul a avut în vedere ca fiind fără drept, se aplică înțelesul noțiunii așa cum este reglementat în art. 35 alin. (2) din cap. I „Dispoziții generale“, titlul III „Prevenirea și combaterea criminalității informatice“ din Legea nr. 161/2003. Și în literatura de specialitate s-a reținut că noțiunea „fără drept“ este definită, în cadrul Legii nr. 161/2003, în art. 35 alin. (2) lit. c) , arătându-se că acționează fără drept acea persoană care nu are permisiunea din partea persoanei fizice sau juridice competente să o acorde. A acționa fără drept înseamnă atât utilizarea fără drept a unui sistem informatic și a programului informatic aferent unei rețele de socializare, cât și introducerea fără drept în sistemul informatic a datelor informatice aparținând unei alte persoane. S-a susținut că, în accepțiunea Legii nr. 161/2003, noțiunea de a acționa este o noțiune generală, care include toate modalitățile alternative de a introduce, modifica, șterge date informatice ori de a restricționa accesul la aceste date. Noțiunea de a acționa cu sau fără drept nu poate fi limitată doar la dreptul de a utiliza un sistem informatic și programul informatic deoarece, pentru a fi întrunite cerințele de tipicitate ale infracțiunii de fals informatic, este necesar să rezulte date necorespunzătoare adevărului. Pentru a acționa „cu drept“, persoana competentă trebuie să fie deținătoarea nu numai a sistemului informatic, dar și a datelor informatice. Pe cale de consecință, noțiunea „fără drept“ se raportează și la datele informatice, așa cum sunt definite prin dispozițiile art. 181 alin. (2) din Codul penal. Or, dacă aceste date informatice aparțin unei alte persoane decât utilizatorului de drept al sistemului informatic, este necesar ca acesta din urmă să aibă autorizarea sau permisiunea titularului datelor respective. În caz contrar, deținătorul sistemului informatic va introduce, modifica, șterge date informatice sau restricționa accesul la aceste date, fără drept. În ceea ce privește noțiunea de date necorespunzătoare adevărului, s-a reținut în doctrină că aceasta este reglementată ca urmare imediată a acțiunilor de introducere, modificare, ștergere, fără drept, a datelor informatice ori de restricționare, fără drept, a accesului la aceste date. Astfel, urmarea imediată constă în obținerea de date informatice care nu au un corespondent în realitate și, prin aceasta, în crearea unei stări de pericol pentru încrederea care se acordă acestora și, în general, prelucrărilor automate de informații și pentru încrederea publicului în veridicitatea datelor informatice. Datele rezultate sunt necorespunzătoare adevărului, adică date mincinoase, atunci când prezintă denaturat, altfel decât în realitate, fapta, informația la care se referă, respectiv o deformare a realității. S-a apreciat în doctrină că inclusiv crearea unui profil fals în cadrul unei rețele de socializare poate atrage tipicitatea textului de incriminare. În măsura în care profilul fals implică utilizarea datelor de identificare ale unei persoane reale care nu și-a dat acordul în acest sens, se poate discuta de furt de identitate. Astfel, se reține infracțiunea de fals informatic în sarcina persoanei care, într-o rețea electronică socială (structură socială virtuală care oferă facilități de interacțiune membrilor săi înregistrați, permite schimbul de mesaje, date sau informații personale ori de interes general, de exemplu, Facebook etc.), creează un cont fictiv pe numele unei alte persoane, postând fotografia acesteia (reală sau modificată - de exemplu, într-o ipostază indecentă ori provocatoare), alături de informații personale (reale sau fabricate) care, prin natura lor, pot cauza prejudicii acesteia sau pot produce inclusiv consecințe juridice. În literatura de specialitate s-a considerat că acesta apare ca un caz tipic de „furt de identitate“. Urmarea săvârșirii faptei constând în date necorespunzătoare adevărului reprezintă o abordare modernă, întrucât se bazează pe teoria intelectuală a conceptului de fals. Potrivit acestei teorii, există o infracțiune de fals atunci când se falsifică o manifestare de voință. Din pct. 81 al Raportului explicativ al Convenției Consiliului Europei privind criminalitatea informatică rezultă faptul că legiuitorul european s-a raportat la aceeași teorie intelectuală a falsului. Astfel, importantă este falsificarea voinței titularului datelor informatice asupra cărora se acționează ori a persoanei care are vreun drept raportat la acestea - de exemplu, a persoanelor care au creat ori puteau să creeze (dar nu au făcut-o) în mod legitim respectivele date, a celor care au drept de modificare etc. Potrivit pct. 83 din Raportul explicativ al Convenției Consiliului Europei privind criminalitatea informatică, introducerea neautorizată a unor date corecte sau incorecte corespunde situației falsificării unui document. Rezultă că atunci când sunt introduse pe o rețea de socializare date reale vizând o persoană (informații, fotografii, imagini video) într-un cont deschis pe numele acelei persoane, de către altcineva, fără acordul titularului datelor respective, urmarea o reprezintă date necorespunzătoare adevărului în privința titularului acelui cont. În această situație, nu este corespunzătoare adevărului împrejurarea că deținătorul legal al datelor informatice a deschis contul pe rețeaua de socializare și a introdus chiar el datele informatice. Lipsa acordului deținătorului legal al datelor informatice ca o altă persoană să introducă datele respective determină caracterul necorespunzător adevărului al acelor date. În concluzie, s-a solicitat pronunțarea unei decizii prin care chestiunea de drept supusă dezlegării să primească următoarea rezolvare: Fapta de a deschide și utiliza un cont pe o rețea de socializare deschisă publicului (rețea care nu solicită dovezi din care să reiasă folosirea numelui real de către deținătorul unui cont), furnizând ca nume de utilizator numele unei alte persoane și introducând date reale vizând această persoană (informații, fotografii, imagini video etc.), realizează condițiile de tipicitate ale infracțiunii de fals informatic, prevăzută de art. 325 din Codul penal, acțiunea de introducere a unor date informatice fiind realizată fără drept, având ca rezultat date necorespunzătoare adevărului ...